vineri, 11 iunie 2010
luni, 7 iunie 2010
Și vara ne-a prins tot ”muncind”
Credeați că ”vară” și ”bibliotecă” sunt antonime? Ei bine, nu, sâmbăta trecută ne-am văzut la prima ședință a atelierului din această vară. Tot la 17, tot la Hașdeu.
Citind fiecare din jurnal, am ajuns la concluzia că avem niște vieți foarte interesante J Serios, scrierea unui jurnalul te face cumva mai atent la tot ce se-ntâmplă, și chiar poți afla multe chestii noi și inedite despre ceilalți.
Coninuăm exercițiile la monologul dramatic. Pentru a ne antrena, domnul Fusu ne-a propus data trecută (de fapt cu 2 săptămâni în urmă, dar atunci nu se pune :D ) o temă: 3 monoloage, a 3 studente, care stau împreună la gazdă/cămin. Una dintre ele are un iubit, e fercită, a doua nu vede situația la fel de roz, ei i se pare că tipul nu merită prietena ei, iar a treia vrea să-i fure iubitul primeia. Doar Ecateina Bargan a realizat tema până la capăt, ei i-au reușit cel mai bine monoloagele, subtile, nuanțate, (prea) poetice uneori, domnul Fusu crede că ar merita regizată o piesă pornind de la textul ei. Poate la toamnă Ecaterina o s-o monteze, ea conduce o echipă de teatru amator la colegiul ei.
În general, pentru un monolog bun, ca în cazul oricărui text în proză sau dramatic de altfel, e nevoie de o cunoaștere bună a situației descrise pentru ca textul să fie natural, firesc, sincer. În cazul monoloagelor la care lucrăm, ar trebui mai multă atenție la detalii, precum și la felul în care se transmit emoțiile, atitudinile, poate unele idei. Deasemenea e important ca fiecare frază să fie relevant, pentru a transmite cât mai mult în puține cuvinte.
Se pare că greșelile cărora riscăm să cădem pradă cel mai mult sunt alunecare pe o linie mai melodramatică, cu ”iz mexican”, după cum spunea Petru Negură, și o ”răsturnare” prea previzibilă a situație în cazul monologului al doilea. Oricum, până dată viitoare sper să ne corectăm greșelile.
Oricum, e un exercițiu util pentru dezvoltarea capacității de a privi multiaspectual o situație, dar și pentru că pune fantezia în mișcare J
Din câte am înțeles, există oameni interesați de noi, care ar vrea să simtă pe pielea lor tot ce încerc să vă povestesc (și aici e doar o mică parte ;)) Ei bine, vă așteptăm în fiecare sâmbătă, la 17, la biblioteca Hașdeu. Must have: jurnal și dorința de a discuta despre literatură și alte chestii J
Pentru că abia acum mi-am dat seama că data trecută am postat a cincea cronică și nu am sărbătorit primul jubileu, trebuie s-o fac săptămâna asta, dublu, să mă revanșez. Vă spun data viitoare cum a fost ;) Sugestii?
duminică, 6 iunie 2010
luni, 31 mai 2010
Ultima ședință din primăvara asta
Sâmbătă, 29 mai, ultima ședință a atelierului Vlad Ioviță din primăvara asta. În timp ce vedeam pe geamurile bibliotecii Hașdeu zeci sau sute de tineri într-un permanent flux spre marele eveniment din Piața Marii Adunări Naționale, pentru a vedea marea vedetă (n-o să zic artist, rămâne la discreția fiecăruia) în cadrul marelui eveniment, noi ne vedeam de micile întâmplări din micile noastre vieți, descrise în micile noastre jurnale de oameni mici. A rămas deschis subiectul cu privire la ccorectitudinea citirii jurnalului intim în public. S-a ajuns la concluzia că e în regulă atâta timp cât e abordat ca un jurnal de scriitor...
Am profitat de prezența domnului Fusu ca să discutăm despre textele dramatice. Călin ne-a citit o încercare de monolog al unui boschetar care fură ceva din magazin, și apoi lui îi este furată mâncarea. Dar conflictul principal apare în momentul în care se încheie textul. Probabil Călin îl continuă până data viitoare.
Și Nina Caraman ne-a citit 2 monoloage și o piesă de teatru, pe care a scris-o în aproape 3 ore. Cu toții am fost de acord că ăsta e cel mai bun text al ei de până acum. Personajele sunt clar conturate și istoria e intrigantă, sunt atinse mai multe probleme sociale, totuși dialogul e cam static uneori, nu se vede o evoluție clară a conflictului, ori, după cum spune domnul Fusu, în teatru fiecare replică trebuie să fie relevantă și în plus, e destul de periculos conflictul direct în textul dramatic.
Am avut și câțiva oameni noi, Augustina, jurnalul căreia promite multe, și probabil la ședințele viitoare, după cum a spus și ea, o să ne arate de ce e în stare J De asemenea și Aurelia Borzin a trecut pe la noi, și domnul Petru Negură (http://petrunegura.blogspot.com/) dar nu am reușit să discutăm prea mult pentru că se grăbeau la ”Livada cu vișini”.
Noi ne bucurăm că primele zile de vară sunt ploioase și, dacă nu răcim (și n-o s-o facem) ne vedem sâmbăta viitoare, la 17, la biblioteca Hașdeu.
-
xxx Precum un copil avortat Deschid Ușile necunoscuților Ca să-mi caut Amintiri amorțite Le deschid și le închid amintiri amorțite u...
-
*** Da…a fost copil si Lenin… Da…a fost si el scolar… Si-n ghiozdanul lui pe vremuri A purtat abecedar! A rostit cuvintul mama Si ...