Dinu Flămând:
„Înfloreau în ierbuiri călcâii ei,
noi, călăreți de stepă, mai mulți de trei
prin Bugeag și Kamenița ne purtam
guduroși,
cale de poștă tătară băteam înspre Lipova
pentru umerii ei preafrumoși.
Mai mulți de trei,
toți husari firoscoși
trași în mustăți sumețite cu rost
pentru dragostea văduvei, după post.
Mai mulți de trei,
noi, blegoși visători cu dor de femei,
am fi mers de-a-n călare spre Veneție
după mărgele, naramze și farbe
la dor să-mbie.
Dar se lasă cu îngheț lapraguri de ape
și ne-am risipit cu toții să nu ne scape
trecerea ei.
Trecerea ei, fără troică, pe jos,
cu samururi albe la gât și la mână,
trecerea ei de stăpână
la cuhniile nebuloaselor noastre,
prin țările noastre de jos…”
Text preluat de pe blogul lui Erizanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu