ÎN TIMP CE ALERGAM SPRE EA. ANUL 2016

ea nu mai e azi ca de obicei.

Dacă deschizi ușa și o întrebi ceva

ea se enervează

Și țipă la tine

Ce o mai faci atâta pe deșteptul și

Ții neapărat să întrebi și tu ceva,

Oare nu vezi că pui întrebări neroade,

 altceva ar trebui să întrebi,

Dar nu ce ai întrebat,

Numai nu ce ai întrebat.

ea se enervează și face spume la gură

Și strigă la bietul om

Și-i propune să întrebe altceva,

Vrea să-i bage mințile în cap

Și-l învață ce ar trebui să întrebe

Când se lasă seara.

Dar omul ăla nu înțelege și o tot ține pe a lui și atunci

ea îl apucă de guler și-i face vânt

Afară

Pe scări

În stradă

Și întâmplător sau nu

Omul ăla sunt chiar eu

Pe mine m-a aruncat în stradă.

Eu sunt cel scos de guler

Și îmbrâncit în stradă,

De ea

Care nu mai e ca de obicei

Ci altfel, altfel

 habar nu am cum.

Vânzătorii

 umblă prin magazine ca pe podiumul unui teatru

De modă

Și prezintă conservele ca pe niște colecții noi de haine

Și se enervează și țipă la omul care

Vrea să cumpere ceva

Și-l aruncă în stradă

Și întâmplător sau nu

Omul ăla sunt chiar eu.

Pe mine m-au aruncat în stradă.

Șoferii de taxi fumează 

În trafic.

Muncitorii cu târnăcoapele stau pe bordură

Cu târnăcoapele lângă ei, îmbrăcați în șorturi înguste, strâmte, mulate,

Stau cu târnăcopul lângă ei și zapează la mobil

Și lovesc tastarura de parcă ar da cu târnăcoapele.

 cu târnăcoapele

De alături.

Muncitorii cu târnăcoape zapează înfrigurați la mobil cu

Târnăcoapele alături

Zăpușeala ține de domeniul trecutului.

Azi nu am întâlnit prin oraș

Niciun vânzător.

Niciun bibliotecar

Niciun poet.

Niciun critic literar.

Niciun muncitor.

Am luat un taxi și m-a dus într-o altă direcție decât

 unde mi-a trebuit.

După care nu am mai întâlnit niciun taximetrist prin oraș

Niciun

Vânzător.

 Niciun hamal.

Niciun editor,

Niciun om de afaceri.

Eu încerc să mă ridic de pe asfalt și să-mi scutur praful

De pe pantaloni.

În anul 2016

Măcar praful mai e praf.

Asta e sigur și pot să declar asta

Sus și tare cu mâna în foc.

Praful este tot praf. Și nu e altceva. Nu e

Altceva decât tot praf.

Sunt sigur de asta.

Praful e tot praf în anul 2016.

Mă ridic de jos și nu știu unde să o iau

Într-o bibliotecă, într-un magazin, să merg pe o stradă

În reparații, să iau un taxi,

Și cât mă învârt în jurul cozii

Deodată o bibliotecară mă nimerește cu o carte în cap

Deodată un vânzător mă izbește cu o conservă în creștet

Deodată un muncitor aruncă cu un târnăcop în mine

Deodată taximetristul demarează mașina și

 se pornește țintă spre mine

Și singurul lucru care îmi mai rămâne e să închid

Ochii și s-o iau la fugă

Cu ochii închiși,

Direct spre ea.

Și în timp ce alerg spre ea observ că vânzătoarea

 de la magazin este  un

 trandafir

În glastră, 

Și obserrv că taximetristul din colțul străzii

este un elefant în pijama,

și observ că muncitorul cu târnăcopul așezat lângă el

este, de fapt, un

Brad în pustiul Sahara.

Reprezentări ale eului în poezia fracturistă: Dumitru Crudu ...

www.metaliteratura.asm.md/reprezentari-ale-eului-in-poezia-fracturista-dumitru-crudu/

Într-un studiu despre trăsăturile definitorii ale eului liric caracteristice generaţiei '80, Grigore Chiper se referă şi la poezia lui Dumitru Crudu – un scriitor mai mult ...

De la Treuchtlingen catre Wuerzburg,  acum o jumate de lună, am mers și eu cu trenul ăla unde un nebun a rănit cu un topor zeci de călători. 

Cinci poeti români au apărut în limba ucraineană în una dintre cele mai citite reviste de literatură din Ucraina „Вікно у світ”: Leo Butnaru, Ilie T. Zegrea, Nicolae Spataru, Arcadie Suceveanu și subsemnatul. Revista a apărut zilele acestea.

Moni Stanila

1 oră · 

Cu Dumitru Crudu și Troțki. Join și share!

20IUL

Interesat

Lansare: Troțki la Republica

Mi 18:30 · Chișinău

Moni Stanila te-a invitat

Salutari lui Trotki | Dumitru Crudu - Carti PDF la cele mai bune preturi

www.cartipdf.com/salutari-lui-trotki-dumitru-crudu/

17 iun. 2016 - Greva foamei, trotuare ocupate de protestatari, primu0103rii luate cu asalt.Dar u0219i un student care o seduce pe amanta profesorului.

Mihail Vakulovski

5 ore · 

Primesc de la Simona Antonescu leapşa cu ultimele 5 cărţi citite, scrise de scriitori români. Cred că nu are nici o importanţă şi că, normal, sînt cărţi noi, abia apărute, şi puteau fi oricare altele, da’ hai să nu refuz jocul:

- „Saturn, zeul” (poezie) de Olga Ştefan, ed. Charmides, 2016 (citită integral acum, în rînd la medicul de familie, aşteptare care a durat două ore şi 33 de minute, dacă nu aveam cartea asta nu ştiu ce făceam);
- „Salutări lui Troţki” de Dumitru Crudu (Univers, 2016). (carte de proză scurtă foarte interesantă şi originală, cu iz basa, una dintre cele mai bune cărţi de proză scurtă din ultima vreme. Multe din aceste texte parcă-s scenarii pentru regizorul Igor Cobileanski, cu Sergiu Voloc în rolul principal).
- „Elegie pentru uman. O critică a modernităţii poetice de la Pound la Cărtărescu” de Radu Vancu, Humanitas, 2016 (O carte foarte frumoasă despre modernism, cu foarte multă informaţie şi cu portrete literare minunate, create cu dragoste şi respect, chiar şi în cazul în care scriitorii descrişi n-au fost şi morali sau corecţi din punct de vedere politic)
- „Ai uitat să rîzi” de Bogdan Munteanu, Nemira, 2016 (Bogdan Munteanu este un povestitor la fel de bun ca Feri baci din prima povestire din volum, iar „Ai uitat să rîzi” este o carte care se citeşte cu plăcere şi pe nerăsuflate)
- „Învățăturile unei prostituate bătrîne către fiul său handicapat” de Savatie Baștovoi, Cathisma, 2016 (O carte de o forţă extraordinară, cu un subiect care nu poate să nu intereseze, tematică dureroasă, personaje puternice, plasate într-o atmosferă halucinant de realistă)
Şi alte cinci cărţi ro citite tot în ultima vreme, doar puţin înainte de astea 5:
- Radu Niciporuc, „Pascal desenează corăbii”, Cartea Românească, 2016 (unul din cele mai bune & mature debuturi din ultima vreme, o carte foarte interesantă, legată de mare, scrisă pe mai multe vase, pe mai multe mări şi oceane, purtată & legănată de valuri mai întîi în memorie, apoi în laptopuri, iar acum a ajuns la m/tine)
- Sorin Ghergut, „Trei” (poezie), Editura Vellant, 2016 (o carte de bucate-„n care toate reţetele / sînt cu mine, cu carnea mea, cu oasele mele”. O carte foarte bună, super profi, care se citește cu mare plăcere)
- Lucian Boia, „Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe)”, Humanitas, 2016 (O carte foarte utilă mai ales pentru cei care n-au trăit în comunismul care a rezistat oficial mai mult de patru decenii, pentru că profesorul Lucian Boia adună aici foarte multă informaţie, statistică, date istorice, de la începutul comunismului, începuturile comunismului din România pînă în zilele noastre)
- Stefan Manasia, „Cerul senin”, Editura Charmides, 2015 (La poeţi precum Ştefan Manasia mai importante sînt stările pe care le conţin şi le transmit, Ştefan Manasia ştie incredibil de bine să pună dop poemelor-sticluţe cînd acestea acaparează starea în cea mai vie formă a ei. Ştefan Manasia rămîne şi-n această carte existenţialistă un poet pur-sînge, cu cerul senin deasupra sa)
- Mircea Cartarescu, „Solenoid”, Humanitas, 2015 (o carte foarte mare, care ne îndeamnă să nu ne facem iluzii, ci să ne trăim intens viaţa alături de oamenii dragi care chiar contează pentru noi)

Continuăm?
Bine, frînez şi pasez (c-aşa-i jocul) leapşa mai departe, către cei cinci scriitori pe care i-am citit recent: Olga Stefan, Dumitru Crudu, Radu Vancu,Bogdan Munteanu şi Savatie Baștovoi, dacă nu mi-o fi luat-o înainte şi deja au ieşit din joc.