miercuri, 21 octombrie 2020

Augustina VISAN

 CIOCOLATE NEGRE CU ALUNE


Când mama s-a căsătorit cu tata

Sau tata cu mama

Era deja insărcinată

Tata la fel

Chiar daca nu și-au dorit niciodată

copii

Au deja 6

când am crescut mare

și am început și eu să mă enervez

și trânteam farfurii

în lighean

Tata și cu mama râdeau de mine

iar mama în plus îmi mai

Aducea și un ceaun

ars și

uscat în care cândva fusese dulceață de prune

și mă punea

Să-l spăl

cu nisip

eu îl spălam și ei

imi povesteau

Că

M-au făcut într-un lan de popușoi

cu frunze mari

și cu grăunțe

mărunte și verzi

Cineva i-a văzut

In timp ce...

tata

I-a dat

Mamei 100 lei

ca

Să facă avort

În loc de asta

Mama s-a dus

La Ungheni și

Și-a cumpărat ciocolată

Neagră cu alune

Pe care de mult și-o dorea

Dar nu avea bani

pentru asta

Acum in sfârșit

Avea

avea

100 de lei

Și-a cumpărat 5 ciocolate

Negre cu alune

iată de ce

atunci când le dau

să copie colegilor mei

din liceu

sau de la universitate

Și ei mă

Întreabă

ce aș vrea în schimb

Le zic

Ciocolate negre cu alune!

Văzut de Augustina Visan la Duminică 20:27

joi, 15 octombrie 2020

Alexandru Popescu

 xxx

Ne vedem destul de des și totuși n-ai curaj să mă privești în ochi.

Eu însă îți văd firele roșii pe albul lăptiu din jurul irisului. Îți văd dinții neregulați care se îngălbenesc, îți văd mătreața din păr care-ți cade pe umeri ca frunzele copacilor toamna. Îți văd pielea subțire prin care se pierde ușor și ultimul strop de căldură din tine. Îți văd sufletul tremurând de frig, nepieptănat, murdar și urât mirositor. Îți aud inima gâtuită care se îneacă cu otrava ce-ți curge prin vene. Îți văd gândurile alcoolice aiurind în haos Fugi din ochii mei, pentru că nimeni nu te va disprețui mai mult ca mine vreodată. Oglinda din baie nu e niciodată curată.

duminică, 11 octombrie 2020

Iraida DARMANCEV

xxx

 aici pute a hoit din ăla mort de o lună de zile

șoarecii dansează pe masă de parcă sunt la nuntă unde sunteți împuțiților? cine vă credeți? cineva nechează în camera vecină altcineva urlă strigă geme ce naiba se întâmplă aici? când am plecat era o altă altmosferă sau poate eu am revenit alta mi-am spălat picioarele am încălțat ciorapi curați și am deschis cu forță
ușa iadului.

Iraida DARMANCEV

 

toamnă cu du-te vino

stau în fața câtorva nebuni rozi
le admir bărbiile palmele ceafa
după părerea mea demult îmbătrânite
ascult discuția lor care pare a fi ruptă
din trupul meu deși e tânăr
îi înțeleg
du-te naibii zeu solitar
care-mi apari de câte ori                                              mă refugiez în discuția asta
cu toate oasele tale                                                         pe care le rugum cu cerul gurii mele
și cu sângele tău de bărbat naiv
du-te dracului de-aici
și lasă-mă să-i ascult pentru ultima dată fată
fiind
a trecut pe lângă mine o țigancă și m-a întrebat dacă vreau să-mi știu viitorul
am refuzat

acum e toamnă

mai devreme a fost ziua mea de naștere
                                                                                         oare mai târziu ce va fi?

 

acțiuni deloc simple

era vacanța de vară
care vacanță dom' le?
mă trezeam la 5 și hrăneam porcii
alergam
după aia ca să-mi eliberez viața de ei
dormeam
mă trezeam
tastam pe repeat
ora 3 cu lună eu scriam poeme cu degetele pe pielea ta
e pentru prima dată și doare
am încălcat tasta și regula și viața mea
în care trebuia să hrănesc porcii
pe care mai devreme i-a hrănit mama
poate și bunica

Victor FALĂ

 

xxx

Speranța e oarbă�

negri, mari�

trupuri frecate cu nisip�

ai și viață și�

moarte în tine�

oamenii apar și dispar�

moartea e mereu alături�

mi-i frică și sunt fascinat�

durerea e durere�

chiar dacă nu e vorbită�

avându-te �

o să ating viața din plin�

o să privesc moartea în ochi�

d-zeu trăiește din iluzii�

moartea se cacă pe toate

�îți fură batista �

nu pentru a o mirosi�

d-zeu îți smulge

pana din mână�

îți îmbraci paltonul

�ieși prin ușa din

stânga

�Cortina

Văzut de Victor Fală la Sâmbătă 23:22

sâmbătă, 10 octombrie 2020

Ion AGACI

 *

Si ce dacă afară-s 28de grade celsius,

eu vreau sa port palton, nu

că aș atrage atenție cu el, dar cum sa nu-l

port când am dat ultimii mei bani pe el, pe care

logic trebuia să-i țin de mâncare.

e uimitor cumva faptul că aflându-mă în București, mi se face dor

și o ascult tot mai mult pe Zemfira.

sunt atât de indignat ca nu am voie sa beau la statie

sau prin cartiere, acolo unde-mi vine sa ma așez,sunt

atât de indignat că nu a plouat azi.

Văzut de Long August la 10 septembrie 2020, 21:30

joi, 8 octombrie 2020

Louise Glück – Premiul Nobel pentru Literatură 2020

 Louise Glück

Nobel Prize in Literature 2020
Nostos
Era un măr în curte —
asta era acum
patruzeci de ani —, în spate,
doar miriști. Șerpuirile
șofranului în iarba umedă.
Am stat la geam:
sfârșitul lui aprilie. Florile
primăverii în curtea vecinului.
De câte ori, serios, a înflorit copacul
de ziua mea,
fix în acea zi, nu
înainte, nu după? Înlocuirea
imuabilului
cu ceea ce se schimbă, evoluează.
Substituirea imaginii
pentru pământul nesfârșit. Ce
știu eu despre acest loc,
locul copacului, timp de decenii,
luat de un bonsai, voci
ridicându-se de pe terenurile de tenis —
Terenuri. Mirosul ierbii înalte proaspăt tăiate.
Așa cum cineva se așteaptă de la un poet liric.
Ne uităm la lume o dată, în copilărie.
Restul e memorie.

Trandafirii

Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan