marți, 26 septembrie 2017

Doina ROMAN



Sala de reanimare
A auzit un fel de zgomot în cap
Femeie nemăritată, fără copii deocamdată,
Dar nesătulă de viață.
 Cu prima ocazie, după serviciu
A plecat la spital-
Pe drumul care duce în deal.
Tata-socru-
Era întins, țintuit la pat, respira prin masca de oxigen
Și nici nu mai știu de era conștient...
„-Tată, tată!!!”- Striga de frică,
Fără să înțeleagă că el o aude, dar nu-i poate răspunde.
Păturile goale, albe de lîngă el
Parcă erau în așteptare.
Elena s-a așezat pe unul dintre ele,
Și-a scos vioara, a început să cânte:
„Pluteam în largul zării,
Priveam de sus în jos
Cum valurile mării
Se legănau frumos.”
Apoi, revenindu-și cu o senzație de frig-
De-ți venea să te îmbraci în cojoc,
A părăsit salonul și s-a alăturat oamenilor,
Care coborau drumul din vale:
Vânzătoarea, vecinii, colegii de școală,
Elevii, muncitorii...
Care odată ajunși acasă,
Aud și ei un fel de zgomot în cap.


Doina ROMAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Trandafirii

Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan