A pus crucea jos
A pus crucea jos
Cu grijă
Așa cum intri intr-o cameră
Neagră, goală, izolată fonic
Acolo unde nu mai ai nevoie de vânt, de ochi, de piele
dar totuși ai vână.
Visurile pulsatile au căzut
ca un paianjen de tavan fără pânză.
Inima îi bate departe în boxele pământului,
Dar el nu o aude.
Pășește și picioarele lui se afundă în nesimtire.
Își amintește de coșul de pâine aproape gol
A mai rămas în el o singură pâine.
Ce poți să mai faci fără cruce?
Să te așezi ca funinginea.
În spatele lui,
Urcau siraguri de cruci mici și mai mici.
Purtate de mame doar cu numele
Aveau gurile secate și picioare goale.
Sub haine le străluceau venele întinse
de unde venise singurul tată pe care il stiau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu