duminică, 29 noiembrie 2020

Adriana RUSU

 

xxx


Să-mi scriu mie din trecut?

Nu cred că are rost. Am făcut deja tot ce am putut.

Sau celei din viitor?

Nu vreau să-I dau sfaturi, vreau să am încredere în ea…

Cel puțin așa zice Domnișoara cu părut frezat scurt și cu ochi mari,

Ce dă instrucțiuni pe Youtube

Cică trebuie să ai încredere în tine pentru a ști să spui nu

 cînd îți sunt încălcate granițele.

Știu ce credeți. “Nu e tocmai o idee bună să te autodiagnostizezi.”

Dar dacă ați fi plîns așa cum am plîns eu ascultînd-o

Cred că ați fi înțeles cum ea mi-a cîștigat încrederea

Ciudat lucru că că să scrii scrisori face parte din terapie

Dudu parcă știa și el ca am nevoie de asta.

Exercițiul e în felul următor:

Să scrii o scrisoare părinților tăi

Unde să le spui verde în față

Tot ce ai fi vrut ca ei să facă și nu au făcut,

Toate frustrările pe care ți le-au provocat,

să scuipi în foaie toată furia…

(Iar acum o să ziceți “ Da ce ai făcut în adolescență?”

Asta e,  că m-am stăpînit atunci pentru că trebuia

Să fiu fiica perfectă, deși am făcut și multe prostii

Încercînd să mă opun/impun, am eșuat în a deveni un adult.)

Apoi trebuie să citesc ce am scris și sa pling

Sa pling din toți rărunchii

Ca mai apoi să scriu o scrisoare din numele părinților mei

 mie

Unde să scriu tot ce voiam și încă mai vreau să aud de la ei

realizînd că nu o vor face niciodată…

Nu aș vrea să mă înțelegeți greșit,

Eu îmi iubesc părinții foarte mult și le sunt recunoscătoare

Pentru că știu că au făcut tot ce au putut

Și mi-au oferit tot ce au avut mai bun…

Pînă la urmă sunt un Nevrotic, nu un sociopat sau schizoid.

Acum cred că știți de ce nu aș vrea ca ei să-mi citească poeziile

și nici acele scrisori pentru ei 

de care nu ar trebui să dea cu ochii niciodată.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Trandafirii

Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan