marți, 28 ianuarie 2014



Martin în ţara minunilor
By Dan-Liviu BOERIU on January 28, 2014 - 09:43
http://literaturadeazi.ro/sites/default/files/styles/medium/public/dlb.jpg
Citeam deunăzi o părere a cuiva (persoană avizată, pare-se) legată de receptarea literaturii române în străinătate; se spunea, printre altele, că – inevitabil – o astfel de primire a unui produs extern trece şi printr-un filtru interpretativ care nu are neapărată legătură cu valoarea literară, ci cu o evaluare seacă, politico-socială a ţării de provenienţă a autorului. Explicaţia mi s-a părut puerilă şi nedreaptă. Vulpea şi strugurii, mi-am zis, neputându-mi imagina, de pildă, că un cititor român ar sta să chibzuiască, înainte de a citi cartea unui – să zicem – scriitor afgan, dacă în ţara de baştină a acestuia mor oameni nevinovaţi, aruncaţi în aer de zelul religios al unor fanatici. Dacă acesta e motivul pentru care un cititor „străin” ar refuza o carte, atunci mă tem că toate discuţiile despre promovare, editori, sponsorizări, bani alocaţi etc. sunt simplă pierdere de vreme.
Am făcut această scurtă introducere deoarece, chiar dacă nu ne gândim la Republica Moldova ca la o ţară străină, am impresia că receptarea la noi a scriitorilor de peste Prut e îmbucurătoare. Aproape toate numele afirmate în ultimii ani au avut parte de recenzii pozitive şi mi-e greu să cred că la mijloc a fost vorba despre nişte calcule geostrategice. Întâmplarea face ca autorii moldoveni să fie foarte prizaţi în spaţiul românesc, probabil că şi dintr-un amestec paradoxal de exotism şi familiaritate pe care îl livrează în cărţile lor.

„Un american la Chişinău”, romanul lui Dumitru Crudu, confirmă ideea unei continuităţi auctoriale pe linia satirei sănătoase şi autopersiflante. Autorul are harul de a nu se lua foarte în serios, construind personaje care să-i semene într-o măsură convenabilă. Nu e greu de ghicit că Anton, eroul principal al cărţii, este o variantă caricaturizată a autorului însuşi. Lucrul reiese foarte clar până şi din micile „răfuieli” pe care Dumitru Crudu, de sub masca personajului „fictiv”, le prezintă, fugar, în carte (referindu-se, printre altele, la un articol – real, publicat online – al Iuliei Popovici despre „dramaturgia lui Anton”, pe care n-o prea gustă).

Prima jumătate a cărţii pare scrisă fără a avea în minte un scop determinat. Acţiunea e trepidantă, însă comprimată în episoade scurte, comice şi reci, fără o conexiune solidă cu vreo temă principală. Anton, poet, dramaturg, jurnalist de dincolo de Prut (satul natal: Flutura), duce la Braşov o existenţă boemă din necesitate, nu dintr-un impuls artistic. E îndrăgostit de Lora care, asemenea oricărei femei frumoase, nu refuză avansurile celorlalţi bărbaţi, lucru care-l enervează teribil pe Anton. Urmează o întreagă psihoză a geloziei dezlănţuite, ajungându-se până la momentul în care cititorul atent nu mai e sigur dacă păţaniile sunt adevărate ori dacă nu cumva, orbit de invidie, Anton halucinează constant. Abia în partea a doua a romanului găsim firul narativ care ni-l prezintă pe Martin, americanul care nu ştie o boabă româneşte, paraşutat ca un extraterestru într-o lume pe care încearcă s-o înţeleagă;  Anton e nevoit, la rugăminţile unui prieten, să-l ducă pe acesta la Chişinău, călătorie care se va transforma într-o experienţă unică şi pitorească, aşa cum era de aşteptat. Mersul cu trenul, excesele bahice, pierderea paşaportului, reîntâlnirea jenantă cu mama, după ani de zile în care Anton brava la Braşov că nu e moldovean, ci român din Ţinutul Secuiesc, toate acestea construiesc imaginea insului care, neputându-se rupe complet de zestrea sa culturală, cade într-un bovarism de o înduioşătoare ilaritate.

Romanul e scris într-un stil concis, cu inserţii multiple de oralitate, cu dialoguri spumoase şi tranşante, cu limbaj explicit şi mustos, presărat cu elemente de un comic nebun. Nimic nu-i scapă lui Dumitru Crudu. Nici refuzul acceptării de către Anton a literaturii mizerabiliste („era plin de locuri comune [...] gen ”), nici autoironia aspră („La un moment dat, începu să plouă cu piatră şi el simţi că a dat de dracu’. [...] Noroc că Vlasie îi respinsese manuscrisul şi îl putu folosi pe post de cască. Dacă nu i l-ar fi respins, cu ce s-ar mai fi apărat acum de grindină?”), nici năduful vigilent al românului de serviciu („Moldovenii de peste Prut, dom’le, au împânzit România. Din cauza lor, nu mai poţi să respiri în ţara asta. [...] Unde te uiţi, dai de un frate de peste Prut care abia aşteaptă să-ţi vândă ceva”), nici descrierea reducţionistă şi infamantă a Moldovei, aşa cum o percep românii („oamenii sunt jefuiţi şi împuşcaţi pe stradă [...] e ţara traficanţilor de fiinţe umane şi a vânzătorilor de rinichi”) şi nici măcar prostia euforică a câte unui antiunionist: „Hai, zi, cum se scrie de-a v-aţi ascunselea? [...] nu ştii, da’ vrei unire. Care unire, bă? Să mă unesc cu un semidoct?”.   


Într-o anchetă a blogului revistei Cultura, referitoare la cele mai bune cărţi ale lui 2013, printre răspunsurile unora dintre repondenţi s-a aflat şi „Un american la Chişinău”. Având în vedere modul ingenios de a combina satira cu tristeţea subtextuală a temei, ritmul antrenant al scenelor, precum şi stilul inconfundabil de construcţie a personajelor lui Dumitru Crudu, cred că opţiunea acestora este mai mult decât întemeiată.

(Dumitru Crudu, Un american la Chişinău, ed. Casa de pariuri literare, 2013).
- See more at: http://literaturadeazi.ro/content/martin-%C3%AEn-%C5%A3ara-minunilor#sthash.6A2mhcJ0.dpuf


vineri, 24 ianuarie 2014


Cele mai bune si cele mai proaste carti din 2013: voteaza 15 critici

Participă: Şerban Axinte, Ștefan Baghiu, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Gabriela Gheorghișor, Alex Goldiş, Mihai Iovanel, Marius Miheț, Doris Mironescu, George Neagoe, Ion Simuț, Adriana Stan, Andrei Terian, Radu Vancu.

ȘERBAN AXINTE

(i) Ficțiune
1. Dumitru Crudu, „Un american la Chișinău”, Casa de Pariuri Literare, București;
2. Matei Vișniec, „Negustorul de începuturi de roman”, Editura Polirom, Iași;
3. Marin Mălaicu-Hondrari, „Lunetistul”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ștefan Agopian, „Scriitor în comunism (niște amintiri)”, Editura Polirom, Iași;
3. Gabriel Dimisianu, „Sfârșit și început de secol”, Editura Cartea Românească, București;
(iii) Poezie
1. Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
2. Ioana Ieronim, „Când strugurii se prefac în vin”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ștefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Antonio Patraș, „Scriitorul și umbra sa” I-II, Institutul European, Iași;
2. Ioan Fărmuș, „Privind înapoi, cititorul. Ipostaze ale lectorului în proza românească”, Editura Cartea Românească, București;
3. Adela Dinu, „Diaristica feminină românească”, Editura Eikon, Casa Cărții de Știință, Cluj;
 (vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. „Cele mai frumoase poeme din 2012” (coord. Radu Vancu și Claudiu Komartin), Editura Tracus Arte, București;
2. „Tranzbordare 13” (coord. Gelu Vlașin), Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
3. George Geacăr, „zoom. gaura de vierme”, Casa de Pariuri Literare, București;
 (viii) Debut
1. Ion Buzu, „3ml de Konfidor”, Casa de Pariuri Literare, București;
2.Krista Szöcs, „Cu genunchii la gură”, Editura Charmides, Bistrița;
3.George Floarea, „Cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
(x) Evenimentul cultural al anului
„Festivalul internațional de literatură și traducere, Iași, 23-27 octombrie 2013”

 ŞTEFAN BAGHIU

(i) Ficțiune
●Marin Mălaicu-Hondrari, „Lunetistul”, Editura Polirom, Iași;
●Adrian Schiop, „Soldații. Poveste din Ferentari”, Editura Polirom, Iași;
●Liliana Corobca, „Kinderland”, Editura Cartea Românească, București;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Ştefan Agopian, „Scriitor în comunism (nişte amintiri)”, Editura Polirom, Iași;
2. „Ce a fost, cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ana Blandiana, „Fals tratat de manipulare”, Editura Humanitas, București;
(iii) Poezie
●Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească,  București;
●Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița;
●Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
2. George Neagoe, „Asul de pică. Ștefan Aug. Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
3. Adela Dinu, „Diaristica feminină românească”, Casa Cărții de Știință, Cluj;
(v) Eseu, publicistică
1. Mihai Goțiu, „Afacerea Roșia Montană”, Editura Tact, Cluj;
2. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă – 1965-1983”, Curtea Veche Publishing, București;
3. Ioan Pop-Curşeu, „Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi”, Editura Cartea Românească-Polirom;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Alexandru Muşina, „Lucruri pe care le-am văzut”, Editura Tracus Arte, București;
2. „Best of: proza scurtă a anilor 2000”, editor: Marius Chivu, Editura Polirom, Iași;
3. „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii”, editori: Corina Bernic, Ernest Wichter, Editura Polirom, Iași;
(viii) Debut
1. Ion Buzu, „3 ml de Konfidor”, Casa de Pariuri Literare, București;
2. Florentin Popa, „Trips, heroes and love songs”, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița;
(x) Evenimentul cultural al anului
Festivalul “George Enescu”
(xi) Cartea anului
Mihai Goţiu – “Afacerea Roşia Montană”, Editura Tact, Cluj.

 BIANCA BURȚA-CERNAT

(i) Ficțiune
1. Florin Lăzărescu, „Amorţire“, Editura Polirom, Iași;
2. Ioan T. Morar, „Negru şi Roşu“, Editura Polirom, Iași;
3. Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri“, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache“, Editura Polirom, Iași;
2. Ştefan Agopian, „Scriitor în comunism“, Editura Polirom, Iași;
3. C. Rogozanu, „Carte de muncă“, Editura Tact, Cluj; Vasile Ernu, „Sînt un om de stînga“, Editura Cartier, Chișinău;
(iii) Poezie
1. Nora Iuga, „cîinele ud e o salcie“, Editura Cartea Românească, București;
2. Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem“, Editura Tracus Arte, București;
3. Emil Brumaru, „Rezervaţia de îngeri“, Editura Humanitas, București;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste“, Editura Polirom, Iași; Ştefan Borbély, „Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism“, Editura Limes, Cluj;
2. Andrei Terian, „Critica de export. Teorii, contexte, ideologii“, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, București;
3. Ioan Pop-Curşeu, „Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi“, Editura Cartea Românească, București; Bogdan Crețu, „Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir“, Editura Institutul European, Iași;
(v) Eseu, publicistică
1. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)“, Curtea Veche Publishing, București;
2. Mihai Goțiu, „Afacerea Roşia Montana“, Editura Tact, Cluj;
3. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii“, Editura Polirom, Iași;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Benjamin Fondane, „Opere XIV. Baudelaire şi experienţa abisului“, traducere din limba franceză de Ion Pop şi Ioan Pop-Curşeu, ediţie critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curşeu şi Mircea Martin, studiu introductiv şi sinopsis al receptării de Mircea Martin, prefaţă de Monique Jutrin, postfeţe de Ioan Pop-Curşeu şi Dominique Guedj, Editura Art, București;
2. Ion D. Sîrbu, „Opere“ (vol. I: „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal“; vol. II: „Corespondenţă“), ediţie îngrijită, cronologie şi note de Toma Velici în colaborare cu Tudor Nedelcea, introducere de Eugen Simion, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, București;
3. Titu Maiorescu, „Opere. I. Jurnal. Volumul I: 1855-1882“, ediție critică coordonată de Bogdan Mihai Dascălu, text stabilit, traducere, nota asupra ediţiei, note, glosar şi indici de Ana-Maria Dascălu şi Bogdan Mihai Dascălu, tabel cronologic de Tiberiu Avramescu, prefaţă de acad. Eugen Simion, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, București;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Mo Yan, „Baladele usturoiului din Paradis“, traducere din chineză şi note de Luminiţa Bălan, Editura Humanitas, București;
2. Gilles Deleuze şi Félix Guattari, „Mii de platouri“, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Art, București;
3. Günter Grass, „Cuvintele Fraţilor Grimm“, traducere de Alexandru Al. Şahighian, Editura Polirom, Iași;
(viii) Debut
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş“, Editura Cartea Românească, București;
2. Ştefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni“, Editura Cartea Românească, București;
3. Ion Buzu, „3 ml de Konfidor“, Casa de Pariuri Literare, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului* (*Cele mai proaste dintre cărţile supraevaluate ale anului)
1. Adrian Alui Gheorghe, „Urma“, Editura Cartea Românească, București;
2. Ioan Fărmuş, „Privind înapoi, cititorul. Ipostaze ale lectorului în proza românească“, Editura Cartea Românească, București;
3. Ruxandra Cesereanu, „Un singur cer deasupra lor“, Editura Polirom, Iași;
(x) Evenimentul cultural al anului
Participarea României la Salonul de Carte de la Paris
(xi) Cartea anului
Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)“, Curtea Veche Publishing, București.

 PAUL CERNAT

(i) Ficţiune
1. Ioan T. Morar, „Negru şi roşu”, Editura Polirom, Iași;
2. Bogdan Coşa, „Poker. Black Glass”, Editura Cartea Românească, București;
3. Dumitru Crudu, „Un american la Chişinău”, Editura Tracus Arte, București;
(ii) Nonficţiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & Co)
1. Mihai Goţiu, „Afacerea Roşia Montană”, Editura Tact, Cluj;
2. „Ce a fost – Cum a fost, Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași;  „Bişniţari, descurcăreţi, supravieţuitori” (coordonatori: Zoltán Rostás şi Antonio Momoc), Curtea Veche Publishing, București;
3. Ana Blandiana, „Fals tratat de manipulare”, Editura Humanitas, București;
(iii) Poezie
1. Emil Brumaru, „Rezervaţia de îngeri”, Editura Humanitas, București;
2. Dan Sociu, Vino cu mine, ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte, București;
3. Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București; Angela Marcovici, „Intimitate”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie şi teorie literară
1. Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
2. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea”, Editura Cartea Românească, București; Sanda Cordoş, „Ion Vinea. Un scriitor între lumi şi istorie”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
3. Adriana Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom,  Iași; Bogdan Creţu, „Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, I-II, Institutul European, Iași;
(v) Eseu, publicistică
1. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă. 1955-1983”, Curtea Veche Publishing, București;
2. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea arhivei Securităţii”, Editura Polirom, Iași;
3. Ştefan Borbély, „Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism”, Editura Limes, Cluj; Vintilă Mihăilescu, „Povestea maidanezului Leuţu”, Editura Cartier, Chișinău;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Benjamin Fondane, „Opere IV. Baudelaire şi experienţa abisului”, traducere de Ion Pop şi Ioan Pop-Curşeu, ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curşeu şi Mircea Martin, Editura Art, București;
2. Ion D. Sîrbu, „Opere”, ediţie îngrijită, cronologie şi note de Toma Velici şi Tudor Nedelcea, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, București;
3. „La început a fost dialogul. Grupul de acţiune Banat şi prietenii”, antologie de Corina Bernic şi Ernest Wichner, Editura Polirom, Iași;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Gilles Deleuze, Félix Guattari, „Mii de platouri”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Art, București; André Breton, „Nadja”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Polirom, Iași;
2. Karl Polanyi, „Marea transformare. Originile politice şi economice ale epocii noastre”, traducere de Ciprian Şiulea, Editura Tact, Cluj;
(viii) Debut
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ştefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
1. Liviu Cangeopol, „Calmul prelevat în Furtună”, Editura Humanitas, București;
2. Adrian Alui Gheorghe, „Urma”, Editura Cartea Românească, București;
3. Florin Partene, „Liber de causis”, Editura Charmides, Bistriţa;
 (x) Evenimentul cultural al anului:
participarea românească la Salon du Livre, Paris şi ediţia întîi a FILIT, Iaşi (nu neapărat în această ordine).
(xi) Cartea anului
Mihai Goţiu, „ Afacerea Roşia Montană, Editura Tact, Cluj.

 BOGDAN CREȚU

(i) Ficțiune
1. Dumitru Crudu, „Un american la Chișinău”, Casa de Pariuri Literare, București;
2. Liliana Corobca, „Kinderland”, Editura Cartea Românească, București;
3 Doru Pop, „O telenovelă socialistă”, Editura Cartea Românească, București;
An slab la capitolul proză (ca și precedenții, dar de data asta fără un titlu de referință, pe care să poți paria fără dubii); este punctul slab al literaturii contemporane.
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost Cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași. Deși, se va vedea curând, nu o consider o autobiografie exemplară, care duce cofesiunea până la capăt.
2. Bogdan Suceavă, „Memorii din biblioteca ideală”, Editura Polirom, Iași;
3. Ștefan Agopian, „Scriitor sub comunism (niște amintiri)”, Editura Polirom, Iași. Spumoasă, dar, din păcate, marcată de fragmentarism, gândită în doze mici, lipite ulterior; cicatricele se văd…
(iii) Poezie
Mai mult de trei: Emil Brumaru , „Rezervația de îngeri”, Editura Humanitas, București; Angela Marcovici, „Intimitate”, Editura Charmides, Bistrița; Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Traian T. Coșovei, Aritmetica pleoapelor”, Editura Tracus Arte, București; Nicolae Avram, „All death jazz”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița; V. Leac, „Unchiul este încântat”, Editura Charmides, Bistrița; Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Clasificarea e dificilă, de aceea înșir doar câteva titluri care mi-au atras atenția: Antonio Patraș, „E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, și „Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”, Institutul European, Iași; Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea”, Editura Cartea Românească, București; Caius Dobrescu, „Plăcerea de a gândi. Moştenirea intelectuală a criticii literare româneşti (1960-1989)”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București; Nicoleta Sălcudeanu, „Revizuire şi revizionism în literatura postcomunistă”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București; Andreea Răsuceanu, „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Editura Humanitas, București;
Știu că au apărut studii semnate de Andrei Terian, Paul Cernat, Mihaela Ursa, Sanda Cordoș, Crina Bud etc. Cum nu am reușit să le găsesc, nu le pot nici contabiliza în acest top personal.
(v) Eseu, publicistică
1. Ștefan Afloroaei, „Privind altfel lumea celor absurde”, Editura Humanitas, București;
2. Dan C. Mihăilescu, „Castelul, biblioteca, puşcăria”, Editura Humanitas, București;
3. Daniel Cristea-Enache, „Literatura de azi”, Editura Polirom, Iași;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. George Coșbuc, „Opere, III. Traduceri. Divina Comedie. Comentariu la Divina Comedie”, Introducere, ediție, note, comentarii, glosar și repere critice de Gheorghe Chivu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București;
2. Marius Chivu, „Best of. Proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, Iași;
3. Elvira Sorohan, antologia din „Creșterea și descreșterea Imperiului Otoman” a lui Dimitrie Cantemir: „Legende și istorioare orientale”, Editura Junimea, Iași;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Roberto Bolaño, „Detectivii sălbatici”, traducere de Dan Munteanu Colán, Editura Leda, București;
2.Vladimir Nabokov, „Darul”, traducere de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, Iași;
3.Günter Grass, „Cuvintele fraților Grimm”, traducere de Al. Sahighian, Editura Polirom, Iași;
(viii) Debut
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ștefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ana Ionesei, „Maldororiana”, Editura Adenium, Iași;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
Legiune. Din păcate (sau din fericire?) nu mai am de mult timp pentru a citi și cărți proaste. Ceea ce nu înseamnă că nu există destule dezamăgiri. Imposibil însă de făcut un top.
(x) Evenimentul cultural al anului
Prin diversitatea și calitatea invitaților, prin prezența largă a publicului, FILIT-ul de la Iași!
(xi) Cartea anului
Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității, Editura Polirom, Iași, și Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași.

 GABRIELA GHEORGHIŞOR

(i) Ficțiune
1. Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, Editura Polirom, Iași;
2. Doru Pop, „O telenovelă socialistă”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ioan T. Morar, „Negru şi Roşu”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași;
2. Marius Chivu, „Ce-a vrut să spună autorul”, Editura Polirom, Iași; Daniel Cristea-Enache, „Literatura de azi. Di@loguri pe net”, Iaşi, Editura Polirom, Iași;
2. Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas, București;
(iii) Poezie
1. Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București;
2. Ştefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spaţiului”, Editura Charmides, Bistrița;
3. Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
* Poeţii „seniori” care au publicat anul trecut volume nu s-au depăşit pe ei înşişi, de aceea prefer să nu-i aşez în acest top.
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
2. Bogdan Creţu, „Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, Institutul European, Iași;
3. Andreea Răsuceanu, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Editura Humanitas, București;
* Încă n-am apucat să citesc „geamantanul” de volume postdoctorale publicate la Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Nici nu prea au circulat, dar se pare că vom avea ce citi tot anul 2014.
(v) Eseu, publicistică
1. Adriana Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
2. Ioan Pop-Curşeu, „Magie și vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalități”, Editura Cartea Românească, București;
3. Corina Ciocârlie, „Un ţărm prea îndepărtat. Seducţia frontierelor, frontierele seducţiei”, Editura Cartea Românească, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. G. Călinescu, „Opere. Publicistică, XI (1963-1965); Conferinţe, Publicistică, XII (Postume şi inedite)”, ediţie critică coordonată de Nicolae Mecu, text îngrijit, note şi comentarii de Alexandra Ciocârlie, Alexandru Farcaş, Nicolae Mecu, Pavel Ţugui şi Daciana Vlădoiu, prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Academia Română/ Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, București;
2. Virgil Mazilescu, „Opera poetică”, ediţie îngrijită şi prefaţă de Gabriel Nedelea, Editura Aius, Craiova;
3. „Best of: proza scurtă a anilor 2000”, Marius Chivu (editor), Editura Polirom, Iași;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Gilles Deleuze, Félix Guattari, „Mii de platouri”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Art, București;
2. Mario Vargas Llosa, „Eroul discret”, traducere şi note de Marin Mălaicu-Hondrari, Editura Humanitas, București; Orhan Pamuk, „Cevdet Bey şi fiii săi”, traducere din limba turcă şi note de Luminiţa Munteanu, Editura Polirom, Iași; Philip Roth, „Teatrul lui Sabbath”, traducere din limba engleză şi note de Iulia Gorzo, Editura Polirom, Iași;
3. Andrei Makine, „O femeie iubită”, traducere din franceză de Daniel Nicolescu, Editura Polirom, Iași;
* Ca de obicei în ultimii ani, stăm foarte bine la traduceri.
(viii) Debut
1. Ştefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
2. George Neagoe, „Asul de pică: Ştefan Augustin Doinaş”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ion Buzu, „3 ml de Konfidor”, Casa de Pariuri Literare, București;
(x) Evenimentul cultural al anului
Probabil FILIT, prin buget, anvergură şi impact mediatic.
(xi) Cartea anului
„Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași. 

ALEX GOLDIȘ

(i) Ficțiune
1. Adrian Schiop, „Soldații. Poveste din Ferentari”, Editura Polirom, Iași;
2. Marin Mălaicu-Hondrari, „Lunetistul”, Editura Polirom, Iași;
3. Dora Pavel, „Do Not Cross”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, „Ce a fost – Cum a fost”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ștefan Agopian, „Scriitor în comunism”, Editura Polirom, Iași;
3. Livius Ciocârlie, „Exerciții de imaturitate”, Editura Cartea Românească, București;
(iii) Poezie
1. Dan Sociu, „Vino cu mine știu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București;
2. Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Andrei Terian, „Critica de export: teorii, contexte, ideologii”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
2. Adriana Babeți, „„Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
3. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
(v) Eseu, publicistică
1. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității”, Editura Polirom, Iași;
2. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România comunistă (1965-1983)”, Curtea Veche Publishing, București;
3. Mihai Goțiu, „Afacerea Roșia Montană”, Editura Tact, Cluj;
(viii) Debut
Cum am avut multe debuturi bune în poezie și critică – și cum cele două domenii sunt incomensurabile –, voi da două liste separate:
Poezie:
1. Ștefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ion Buzu, „3 ml de Konfidor”, Casa de Pariuri Literare, București;
3. Florentin Popa, „Trips, Heroes and Love Songs”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
Critică literară:
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
2. Călin Crăciun, „Etnocritica”, Editura Paralela 45, Pitești;
3. Ioan Fărmuș, „Privind înapoi, cititorul. Ipostaze ale lectorului în proză”, Editura Cartea Românească, București.

 MIHAI IOVĂNEL

(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Mihai Goțiu, „Afacerea Roșia Montană”, Editura Tact, Cluj.
2. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași;
3. Ștefan Agopian, „Scriitor în comunism”, Editura Polirom, Iași;
(iii) Poezie
1. Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București;
2. Florentin Popa, „Trips, heroes & love songs”, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița; Ștefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
3. Bogdan Coșa, „O formă de adăpost primară”, Editura Cartea Românească, București (Coșa este de asemenea un prozator de mare potențial);
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române;
2. Mihaela Ursa, „Identitate și excentricitate. Comparatismul românesc între specific local și globalizare”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
3. Alexandra Ciocârlie, „Ecouri ale clasicismului greco-latin în literatura română”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București; Paul Cernat, „Existențialismul românesc interbelic”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București; Andrei Terian, „Teorii, metode și strategii de lectură în critica și istoriografia literară românească de la T. Maiorescu la E. Lovinescu. O abordare comparatistă”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
(v) Eseu, publicistică
1. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România comunistă (1965-1983)”, Curtea Veche Publishing, București; Costi Rogozanu, „Carte de muncă”, Editura Tact, Cluj;
2. Ioan Pop-Curșeu, „Magie și vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalități”, Editura Polirom, Iași – Editura Cartea Românească, București; Ştefan Borbély, „Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism”, Editura Limes, Cluj;
3. Adreea Răsuceanu, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Editura Humanitas, București; Răzvan Voncu, „O istorie literară a vinului în România“, Curtea-Veche Publishing, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
La ediții critice se impun, iarăși, câteva lucrări apărute în seria „Opere fundamentale“, editată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă: Mihail Sebastian, „Opere“ (III-IV, publicistică), ediție de Mihaela Constantinescu-Podocea, Petruş Costea şi Oana Safta; Ion D. Sîrbu, „Opere“ (I-II, memorialistică şi corespondenţă), ediție de Toma Velici şi Tudor Nedelcea; George Coșbuc, „Opere, III. Traduceri. Divina Comedie. Comentariu la Divina Comedie”, introducere, ediție, note, comentarii, glosar și repere critice de Gheorghe Chivu. De asemenea, excepționala ediție B. Fundoianu, „Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului” (traducere de Ion Pop, ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin; studiu introductiv de Mircea Martin, prefață de Monique Jurtin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, Editura Art, București).
La antologii, am remarcat patru colecții de gen: „Cele mai frumoase poeme din 2012” (editori Radu Vancu și Claudiu Komartin), Editura Tracus Arte, București; „Best of. Proza scurtă a anilor 2000” (editor Marius Chivu), Editura Polirom, Iași; „Călătorii în timp” (editor Antuza Genescu), Editura Nemira, București; „Ferestrele timpului. Antologie de ficţiuni speculative” (editor Ştefan Ghidoveanu), Editura Tracus Arte, București;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Karl Löwith, „De la Hegel la Nietzsche”, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, Cluj;
2. Karl Polanyi, „Marea transformare. Originile politice si economice ale epocii noastre”, traducere de Ciprian Șiulea, Editura Tact, Cluj;
3. Hans Blumenberg, „Completitudinea Stelelor”, traducere şi note de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, Cluj;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
Proza românească contemporană, ca gen.
(x) Evenimentul cultural al anului
Reprezentarea tetralogiei „Der Ring des Nibelungen” de Richard Wagner în cadrul Festivalului George Enescu, dirijor Marek Janowski.
(xi) Cartea anului
Mihai Goțiu, „Afacerea Roșia Montană”, Editura Tact, Cluj.

 MARIUS MIHEȚ

(i) Ficțiune
1. Ioan T. Morar, „Negru și roșu”, Editura Polirom, Iași;
2. Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri”, Editura Polirom, Iași;
3. Constantin Stan, „Ceață pe Tamisa”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Ana Blandiana, „Fals tratat de manipulare”, Editura Humanitas, București;
2. „Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași;
3. Andrei Pleșu, „Din vorbă-n vorbă”, Editura Humanitas, București;
(iii) Poezie
1. Emil Brumaru, „Rezervația de îngeri”, Editura Humanitas, București; Angela Marcovici, „Intimitate”, Editura Charmides, Bistrița;
2. Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
2. Bogdan Crețu, „Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, I-II, Institutul European, Iași;
3. Antonio Patraș, „Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”, I-II, Institutul European, Iași;
(v) Eseu, publicistică
1. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității”, Editura Polirom, Iași;
2. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)”, Curtea Veche Publishing, București;
3. Corina Ciocârlie, „Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției”, Editura Cartea Românească, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Marius Chivu (ed.), „Best of: proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, Iași;
2. B. Fundoianu, „Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului”, traducere de Ion Pop, ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin; studiu introductiv de Mircea Martin, prefață de Monique Jurtin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, Editura Art, București;
3. „Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani”, selecție, note cronologie și prefață de Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București;
(vii) Cele mai importante traduceri
N-au fost (sau nu le-am remarcat…)
(viii) Debut
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ștefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
3. C. G. Bălan, „Escroc SRL”, Editura Humanitas, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
Prea multe, prea mulți.
(x) Evenimentul cultural al anului
„Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri de la Iași” (FILIT)
(xi) Cartea anului
Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași.

 DORIS MIRONESCU

(i) Ficţiune
1. Matei Vişniec, „Negustorul de începuturi de roman”, Editura Polirom, Iași;
2. Florin Lăzărescu, „Amorţire”, Editura Polirom, Iași;
3. Ioan T. Morar, „Negru şi roşu”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficţiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Paul Cornea (în dialog cu Daniel Cristea-Enache), „Ce a fost – Cum a fost”, Editura Cartea Românească, București;
2. Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas, București;
3. Livius Ciocârlie, „Exerciţii de imaturitate”, Editura Cartea Românească, București;
(iii) Poezie
1. Emil Brumaru, „Rezervaţia de îngeri”, Editura Humanitas, București;
2. Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; V. Leac, „Unchiul este încântat”, Editura Charmides, Bistrița;
3. Ioan Es. Pop, „1983. Marş. 2013. Xanax”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie şi teorie literară
1. Bogdan Creţu, „Inorogul la porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, Institutul European, Iași; Antonio Patraş, „Scriitorul şi umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”, Institutul European, Iași;
2. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
3. Andreea Răsuceanu, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Editura Humanitas, București;
(v) Eseu, publicistică
1. Adriana Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
2. Bogdan-Alexandru Stănescu, „Enter Ghost. Scrisori către Osip Mandelştam”, Editura Art, București;
3. Caius Dobrescu, „Plăcerea de a gândi”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Marius Chivu, „Best of. Proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, Iași;
2. M. Eminescu, „Poezii”, ediţie îngrijită de G. Călinescu, ediţia a doua, Editura Muzeelor Literare, Iași;
3. Liviu Antonesei, „Un taur în vitrina de piatră”, Editura Adenium, Iași;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. André Breton, „Nadja”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Polirom, Iași;
2. John Berryman, „Cântece vis”, traducere de Radu Vancu, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
3. Jan Koneffke, „Cele şapte vieţi ale lui Felix K.”, traducere de Ana Popa, Editura Humanitas, București;
(viii) Debut
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ştefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
3. Cristian Ardelean, „Agenţia”, Editura Cartea Românească, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
1. 2. 3. 4. 5…100… 1000…
(x) Evenimentul cultural al anului
FILIT, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, octombrie 2013
(xi) Cartea anului
Emil Brumaru, „Rezervaţia de îngeri”, Editura Humanitas, București.

 GEORGE  NEAGOE

(i) Ficțiune
1. Mariana Gorczyca, „Parcurs“, Editura Eikon, Cluj;
Este, dintre romanele citite, singurul care întruneşte condiţiile genului expus de titlul secţiunii. Avem o carte de ficţiune, pe care am comentat-o cu atâta pasiune, încât am ignorat că tocmai naratorul din trecut – Dio Cassius – nu era contemporan cu evenimentele relatate (războaiele lui Traian împotriva dacilor). Imaginaţia prozatoarei mi-a anulat spiritul critic.
2. Andrei Pogorilowski, „Nic Studeno. Al doilea cartuş“, Editura Cartea Românească, București. Personajele masculine din acest roman, ca şi cele din „Cartuşe“, au toate simţurile surescitate. Sexul tare se înmoaie la mirosuri, miresme, miasme şi teme muzicale.
3. Dan Stanca, „Boala şi visul“, Editura Tracus Arte, București. Să mergi la o înmormântare, apoi să treci, din politeţe, şi la nunta unor cunoştinţe îndepărtate, care au ajutat cu ortul popii. Umor macabru în Bucureştii comunişti.
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – Cum a fost? Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache“, Editura Cartea Românească, București. O carte fundamentală, scrisă de un insider şi de un interlocutor neastâmpărat.
2. Traian Călin Uba, Ilie Rad (editori), „Copilăria ca luptă de clasă“, Fundaţia Academia Civică, București. Controlul exercitat de statul comunist s-a manifestat cel mai eficient sub formă paternalistă. Puterea i-a adoptat pe copiii foştilor deţinuţi politici, asigurându-le protecţia şi nevoia de integrare în colectivitate.
3. Constantin Eretescu, „Turnul de veghe: jurnal de exil“, Editura Vremea, București. Democraţia şi totalitarismul sunt două probleme retorice. Ambele au la bază propaganda.
(iii) Poezie
1. Viorel Mureşan, „Salonul de toamnă“, Editura Tracus Arte, București. Poezia frumoasă, desprinsă de social, se lăfăie ca o belferiţă. Textul se preocupă doar cu virtuţile lui.
2. Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem“, Editura Tracus Arte, București. Este volumul care mi-a confirmat că Dan Sociu îşi calculează poezia. Da, fosta tânără generaţie are şi conştiinţă estetică, nu doar fulguraţii etice.
3. Traian T. Coşovei, „Aritmetica pleoapelor“, Editura Tracus Arte, București. Volumul acesta achită acum vămile văzduhului.
(iv) Critică, istorie și teorie literară
Misie grea. Titluri formidabile. Înainte de orice, a apărut, în colecţia „Aula Magna“ a Editurii Muzeului Literaturii Române, o serie de volume redactate în urma unor burse postdoctorale oferite de Academia Română. Lista de jos e subiectivă, în măsura în care reflectă gustul, pofta şi cheremul subsemnatului. În afara mai listei, pot adăuga nume care pot alcătui un top paralel: Adrian Dinu Rachieru, „Literatură şi ideologie“, Editura Excelsior Art, Timișoara; Andrei Terian, „Critica de export“, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București; Andrei Milca, „Feţele lui Ianus şi măştile scriitorului: Eugen Barbu, viaţa şi opera“, Editura Niculescu, București.
1. Răzvan Voncu, „O istorie literară a vinului în România“, Curtea-Veche Publishing. O carte în care beneficiem de recitirea şi de degustarea literaturii române de la Grigore Ureche la Mircea Nedelciu.
2. Bogdan Creţu, „Inorogul la porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir“, Institutul European, Iași. O parte din biblioteca ipotetică a lui Dimitrie Cantemir este reconstituită.
3. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea“, Editura Cartea Românească, București. Condiţiile din ocnele secolului 19 nu par deloc diferite de penitenciarele comuniste din anii 1950.
(v) Eseu, publicistică
Aici aş include mai degrabă studiile culturale. Eseurile rămân nişte încercări. Titlurile următoare sunt nişte confirmări.
1. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii“, Editura Polirom, Iași;
2. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă“, Curtea Veche Publishing, București;
3. Andreea Răsuceanu, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, Editura Humanitas, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
Fără clasificări. După cum le indică numele seriei – „Opere fundamentale“ –, sub egida Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă:
George Coşbuc, „Opere“ (I-III), ediție de Gheorghe Chivu; T. Maiorescu, „Jurnal“ (I), ediție de Bogdan Mihai Dascălu şi Ana-Maria Dascălu; Mihail Sebastian, „Opere“ (III-IV, publicistică), ediție de Mihaela Constantinescu-Podocea, Petruş Costea şi Oana Safta; Ion D. Sîrbu, „Opere“ (I-II, memorialistică şi corespondenţă), ediție de Toma Velici şi Tudor Nedelcea.
(viii) Debut
1. Vasile Mihalache, „Noli me tangere? Despre legitimitate şi autonomie“, Editura Tracus Arte, București;
2. Florin Stroe, „Vlad III Drăculea: reconstrucţia unei imagini“, Editura Universităţii din Bucureşti;
3. Ştefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni“, Editura Cartea Românească, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
Toate despre care n-am scris.
(x) Evenimentul cultural al anului
Târgul Gaudeamus, ediţia a XX-a.
(xi) Cartea anului
Ion Gheorghe, „Deochiul Gorgonei“, Editura Muzeului Național al Literaturii Române.
Cred prea puţine din cele scrie în carte, însă apariţia ei era necesară din motive de pluralism. Mi-e teamă că, prin subterfugii anticomuniste, lansate de false modele intelectuale, piaţa editorială s-a uniformizat. Ion Gheorghe vrea scandalul cu orice preţ. Poate nu-i reuşeşte în totalitate. Ne scutură măcar din picoteală.

 ION SIMUŢ

Încerc o recapitulare şi o cartografiere a anului literar 2013, prin vârfurile lui valorice, lăsând să se vadă în fundal şi volumele de al doilea plan, însă nu şi cărţile de o banală sau crasă mediocritate. Evident că nu e o perspectivă completă. E posibil ca unele cărţi pe care nu le-am văzut sau unele apărute în ultima vreme în contul anului 2013 să schimbe ierarhia.
Dacă ar fi să definesc anul prin trei tendinţe, aş detaşa următoarele caracteristici mai evidente:
1. 2013 este un an al criticii promoţiilor postoptzeciste, un an de maturitate al acesteia; încă nu am pe masă toate cărţile rezultate din bursele postdoctorale, dar ştiu că au apărut cărţi importante şi definitorii pentru criticii între 30 şi 40 de ani, cum sunt Antonio Patraş, Nicoleta Sălcudeanu, Bogdan Creţu, Andrei Terian, Alex Goldiş, Andreea Răsuceanu şi alţii sau pentru debutanţi ca Teodora Dumitru, George Neagoe, Dinu Bălan, Ioan Fărmuş, cu cărţi provenite din studii doctorale sau postdoctorale. Peisajul e dominat de ei şi de alţii, afirmaţi în anii anteriori, de la Daniel Cristea-Enache şi Paul Cernat la Mihai Iovănel şi Claudiu Turcuş. Autoritatea critică suferă o schimbare radicală. Optzeciştii sunt eclipsaţi. În critica de întâmpinare se aud totuşi câteva voci: Dan C. Mihăilescu, Ştefan Borbély, Ioan Holban, Nicolae Oprea. Şaizeciştii (Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir) tac şi aşteaptă. Când apar, ocupă prim-planul. Comparatismul promoţiilor postoptzeciste e în mare suferinţă. Teoria literară – de asemenea.
2. În poezia din volumele anului 2013 mi se pare mai interesantă aripa feminină decât cea masculină; ebuliţia lirismului douămiist şi postdouămiist e mai mult clocot şi spumă decât vin şi substanţă durabilă; filonul poeziei romgleze, iniţiat anii anteriori, continuat şi acum, dă o tentă de barbarism lingvistic, specifică şi comunicării publice juvenile.
3. Proza de ficţiune şi proza de confesiune stau într-un echilibru interesant, cu valori importante şi de-o parte şi de alta. Optzeciştii domină. Prozatorii tineri sau debutanţii nu se văd – ceea ce e trist.
(I) Ficţiune:
a. roman:
1. Doina Ruşti, „Mămica la două albăstrele”, Editura Polirom, Iași;
2. Ioan T. Morar, „Negru şi Roşu”, Editura Polirom, Iași;
3. Nicolae Stan, „Ceaţă pe Tamisa”, Editura Polirom, Iași;
4. Matei Vişniec, „Negustorul de începuturi de roman”, Editura Cartea Românească, București. Pot aspira la podium: Adrian Alui Gheorghe, „Urma”, Editura Cartea Românească, București; Dora Pavel, „Do Not Cross”, Editura Polirom, Iași; Liliana Corobca, „Kinderland”, Editura Cartea Românească, București; Daniel Vighi, „Istoria din cutia de pantofi”, Editura Cartea Românească, București; (o carte inclasabilă: documentară, ficţională şi speculativă);
b. proza scurtă (în anul Premiului Nobel pentru Alice Munro, maestră a prozei scurte):
1. Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, Editura Cartea Românească, București;
2. Mircea Daneliuc, „Ca un grătar de mici. Un picior de plai, cu şpiţul”, Editura Adenium, Iași;
3. Radu Ţuculescu, „Scorpionul galben. Şapte povestiri”, Editura Charmides, Bistrița;
Alte volume remarcabile de proză scurtă: Florin Toma, „Ca la vecinul bine temperat” (Editura Brumar). Mai sunt şi altele?
(ii) Nonficţiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Ana Blandiana, „Fals tratat de manipulare”, Editura Humanitas, București;
2. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ştefan Agopian, „Scriitor în comunism”, Editura Polirom, Iași;
4. Alexandru Petria, „Convorbiri cu Mircea Daneliuc”, Editura Adenium, Iași;
5. Livius Ciocârlie, „Exerciţii de imaturitate”, Editura Cartea Românească, București;
Alte volume de convorbiri sau culegeri de interviuri, ce merită reţinute, ca un fenomen literar al anului: Andrei Pleşu, „Din vorbă-n vorbă” (interviurile din ultimii 23 de ani), Editura Humanitas, București; Ioana Revnic „Convorbiri cu Alex. Ştefănescu”, Editura All, București; Ilie Rad, „Convorbiri cu Ion Brad”, Editura Eikon, Cluj; „Cartea ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu”, Editura Humanitas, București; interviurile date de Răzvan Petrescu şi adunate de el în volumul „Variaţiuni pe o temă de Vater-Puccini”, Curtea Veche Publishing, București; „Literatura de azi”, dialogurile lui Daniel Cristea-Enache cu 12 scriitori, Editura Polirom, Iași.
(iii) Poezie
Cel mai bun poem al anului: „Cravata lui Gellu Naum” de Ion Pop, publicat în „România literară”, numărul 42 din 18 octombrie 2013 – sinteză a decepţiilor şi deznădejdilor noastre din ultimele două decenii.
Mărturisesc că volumul preferat apărut în anul 2013 aparţine prietenului meu Viorel Mureşan, „Salonul de toamnă”, Editura Tracus Arte, coleg de facultate şi de „Echinox”. Îl situez deasupra oricărui top. Pentru că alegerea mea are o amprentă afectivă pe care o mărturisesc deschis, aşez volumul în afara unei ierarhii aparent obiective, inevitabil subiective, totuşi, după cum ştie toată lumea.
Cel mai important volum de poezii al anului, dincolo de mode şi accente, de conjuncturi şi simpatii, ar putea fi cartea lui Sorin Mărculescu, „Partea din toate (Carte singură, VI)”, Editura Cartea Românească, București. La concurenţă loială cu volumul lui Adrian Popescu, „Costumul negru”, Editura Cartea Românească, București.
Cred că fenomenul specific al anului ar fi apariţia unei avalanşe de volume semnate de scriitoare. Evit să folosesc noţiunea de poezie feminină, deşi o consider un indiciu orientativ, nu o marcă valorică discriminatorie. Mi-e greu să fac o departajare; încerc, cu sentimentul relativităţii:
1. Ioana Nicolaie, „Autoimun”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ioana Ieronim, „Când strugurii se prefac în vin”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ioana Diaconescu, „Nusakan”, Editura Timpul, Iași.
Alte volume remarcabile de poezie feminină: Angela Marcovici, „Intimitate”, Editura Charmides, Bistrița; Nora Iuga, „câinele ud e o salcie”, Editura Cartea Românească, București; Mariana Bojan, „Lupul nostru cel de toate zilele”, Editura Limes, Cluj; Viorica Răduţă, „mama întreabă daca stau pînă seara”, Editura Limes, Cluj; Riri Sylvia Manor, „Încă”, Editura Tracus Arte, București.
Din poezia bărbaţilor, generaţia revoltată, cu puseuri de poezie romgleză, remarc volume de o valoare incertă: Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București; Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București; Ştefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spaţiului”, Editura Charmides, Bistrița; demnă de remarcat este recuperarea începuturilor lui Ioan Es. Pop în volumul „1983. Marş. 2013. Xanax”, Editura Charmides, Bistrița; din volumele generaţiilor aşezate se reţin: Constantin Abăluţă, „Tot atât de liber”, Editura Cartea Românească, București; Cassian Maria Spiridon, „Poeme în balans”, Editura Charmides; Ion Cocora, „Viaţa într-un lacăt”, Editura Palimpsest.
(iv) Critică, istorie și teorie literară
a. Critică literară – monografii şi sinteze ale criticilor postopzecişti:
1. Antonio Patraş, „E. Lovinescu şi modelele româneşti şi europene ale criticii literare interbelice”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, şi „Scriitorul şi umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”,vol. I-II, Institutul European, Iași;
2. Bogdan Creţu, „Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, vol. I-II, Institutul European, Iași;
3. Adreea Răsuceanu, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Editura Humanitas, București;
b. critica şaizecistă:
1. Irina Petraş, „Oglinda şi drumul. Prozatori contemporani”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ion Pop, „Scara din bibliotecă”, Editura Limes, Cluj;
3. Gabriel Dimisanu, „Sfârşit şi început de secol”, Editura Cartea Românească, București;
c. Istorie literară:
1. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
2. Petru Poantă, „Clujul interbelic. Anatomia unui miracol”, Editura Eikon, Cluj;
3. Dan C. Mihăilescu, „Castelul, biblioteca, puşcăria. Trei vămi ale feminităţii exemplare”, Editura Humanitas, București;
4. Ion Bogdan Lefter, „Prietenii din povestea literaturii”, Editura Paralela 45, Pitești;
(v) Eseu:
1. Adriana Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
2. Ioan Pop-Curşeu, „Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi”, Editura Cartea Românească, București;
3. Bogdan Suceavă, „Memorii din biblioteca ideală”, Editura Polirom, Iași;
Publicistică:
1. Ion Mureşan, „Oglinda aburită. Eseuri conversaţionale”, Editura Charmides, Bistrița;
2. Dumitru Radu Popa, „Din partea cealaltă, II, 2008-2013”, Editura Scrisul românesc, Craiova;
3. Marius Chivu (coord.), „Ce-a vrut să spună autorul”, Editura Polirom, Iași;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice):
1. B. Fondane, „Opere XIV. Baudelaire şi experienţa abisului”, ediţie critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curşeu şi Mircea Martin, Editura Art, București; versiune maximală, cu toate variantele şi adaosurile, cum nu există nici în franceză, a ultimei cărţi a lui B. Fondane;
2. „Carte românească de învăţătură” de Varlaam, vol. I. Studiu despre izvoarele, originalitatea şi procesul de creaţie de Dan Zamfirescu, Editura Roza Vânturilor, 2012-2013, 802 +309 p.; vol. II, ediţie îngrijită şi glosar de Stela Toma, Editura Roza Vânturilor, 2011, 448 p. Ediţie critică monumentală a Cărţii din 1643 a lui Varlaam, realizată tipografic în trei ani, după mulţi ani de studiu şi transcriere; în presa literară nu a beneficiat până acum, după ştiinţa mea, de nici o semnalare;
3. Ioan Hudiţă, „Jurnal politic”, vol. 16, 1 ianuarie-25 aprilie 1946, ediţie îngrijită de acad. Dan Berindei, Editura Semne, București;
4. Lucian Valea, „Opere”, 1-6, ediţie îngrijită şi revizuită de Mircea Măluţ, Editura Limes, Cluj;
Alte ediţii critice sau restituiri: D. Caracostea, „Mărturisiri literare”, ediţie critică şi introducere de Iordan Datcu, RCR Editorial; Dinu Pillat, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, ediţie îngrijită de Monica Pillat şi George Ardeleanu, Editura Humanitas, București; Radu Brateş, „Trăite şi scrise-n furtună”, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Liliana Biriş şi Voichiţa Ionescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj;
Retrospective, ediţii de autor: Horia Bădescu, „Cărţile vieţuirii”, vol. 1-3, Editura Eikon, Cluj; Ion Băieşu, „Opere alese. Teatru”, selecţia textelor şi prefaţă de Radu Băieşu, Editura Tracus Arte, București; Virgil Mazilescu, „Opera poetică”, ediţie îngrijită şi prefaţă de Gabriel Nedelea, Editura Aius, Craiova.
(vii) Cele mai importante traduceri :
1. Vladimir Nabokov, „Darul”, traducere de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, Iași;
2. Andrei Makïne, „O femeie iubită”, traducere de Daniel Niculescu, Editura Polirom, Iași;
3. Haruki Murakami, „Tsukuru Tazaki cel fără de culoare şi anii săi de pelerinaj”, traducere de Florin Oprina, Editura Polirom, Iași;
(viii) Debut:
1. George Neagoe, „Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş”, Editura Cartea Românească, București;
2. Teodora Dumitru, „Sindromul evoluţionist. Teoria genurilor, tradiţia gândirii categoriale şi conceptul de evoluţie a literaturii în critica şi istoria literară românească din prima jumătate a secolului al XX-lea”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
3. Ştefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
4. Dinu Bălan, „Petru Popescu prins în istorie”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
Unde e proza de debut? Unde e proza celor mai tineri? Nu o văd!
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului:
Să le uităm, să nu le evidenţiem!
(x) Evenimentul cultural al anului:
Festivalul „George Enescu”
(xi) Cartea anului
Obsesia anului 2013: manipularea – după cum rezultă şi din cele mai importante cărţi ale anului:
Ana Blandiana, „Fals tratat de manipulare”, Editura Humanitas, București;
Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii”, Editura Polirom, Iași.

 ADRIANA STAN

(i) Ficțiune
1. -
2. Adrian Schiop, „Soldaţii. Poveste din Ferentari”, Editura Polirom, Iași;
3. Dora Pavel, „Do not Cross”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea arhivei Securităţii”, Editura Polirom, Iași;
2. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Cartea Românească, București;
3. Alice Voinescu, „Jurnal”, Editura Polirom, Iași;
(iii) Poezie
1. Dan Sociu, „Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București;
2. Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ştefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spaţiului”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Bogdan Creţu, „Inorogul la porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir” I-II, Institutul European, Iași;
2. Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
3. Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
(v) Eseu, publicistică
1. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)”, Curtea Veche Publishing, București;
2. Costi Rogozanu, „Carte de muncă”, Editura Tact, Cluj;
3. Adriana Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Hortensia Papadat-Bengescu, „Opere III: Romane (Străina – roman inedit)”, Text stabilit şi note de Gabriela Omăt, Studiu de arhivă şi selecţia lotului manuscris de Elena Docsănescu, Studiu introductiv de Eugen Simion, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București;
2. „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii – poezii, proză, polemici”, antologie de Corina Bernic şi Ernest Wichner, Editura Polirom, Iași;
3. Marius Chivu (ed.), „Best of: Proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, Iași;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. G. Deleuze, F. Guattari, „Mii de platouri”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Art, București;
2. T.S. Eliot, „Eseuri alese”, traducere de Petru Creția și Virgil Stanciu, Editura Humanitas, București;
3. Roberto Bolaño, „Detectivii sălbatici”, traducere de Dan Munteanu Cólan, Editura Leda, București;
(viii) Debut
1. Ştefan Baghiu, „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
2. George Neagoe, „Asul de pică: Şt. Aug. Doinaş”, Editura Cartea Românească, București;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
1. Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas, București;
2. Liviu Cangeopol, „Calmul prelevat în furtună”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ioana Revnic, „Convorbiri cu Alex. Ştefănescu”, Editura All, București;
(x) Evenimentul cultural al anului
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi, 23-27 octombrie 2013.
(xi) Cartea anului
Mihai Goţiu, „Afacerea Roşia Montană”, Editura Tact, Cluj.

 ANDREI TERIAN

(i) Ficțiune
1. Marin Mălaicu-Hondrari, „Lunetistul”, Editura Polirom, Iași;
2. Adrian Schiop, „Soldaţii. Poveste din Ferentari”, Editura Polirom, Iași;
3. Florin Lăzărescu, „Amorţire”, Editura Polirom, Iași;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași;
2. Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas, București;
3. Ștefan Agopian, „Scriitor în comunism”, Editura Polirom, Iași;
(iii) Poezie
1. Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița;
2. Dan Sociu, „Vino cu mine știu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte, București; Andrei Dósa, „American Experience”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Mihaela Ursa, „Identitate și excentricitate. Comparatismul românesc între specific local și globalizare”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
2. Caius Dobrescu, „Plăcerea de a gândi. Moștenirea intelectuală a criticii literare românești (1960-1989)”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
3. Antonio Patraș, „Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”, Institutul European, Iași; Bogdan Creţu, „Inorogul la porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”, I-II, Institutul European, Iași;
(v) Eseu, publicistică
1. Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași;
2. Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii”, Editura Polirom, Iași;
3. Alexandru Matei, „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)”, Curtea Veche Publishing, București;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. John Berryman, „Cântece vis”, traducere de Radu Vancu, Casa de Editură Max Blecher
2. Roberto Bolaño, „Detectivii sălbatici”, traducere de Dan Munteanu Cólan, Editura Leda, București;
3. Joe Abercrombie, „Puterea armelor” („Prima lege”, vol. III), traducere de Mihnea Gheorghiu, Editura Nemira (poate că la anul ar fi interesant să avem o secțiune aparte cu polițisme, sefeuri și fantasy);
(viii) Debut
1. Teodora Dumitru, „Sindromul evoluționist. Teoria genurilor, tradiţia gândirii categoriale şi conceptul de evoluţie a literaturii în critica şi istoria literară românească din prima jumătate a secolului al XX-lea”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București;
2. George Neagoe, „Asul de pică”, Editura Cartea Românească, București;
3. Ștefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească; Florentin Popa, „Trips, heroes & love songs”, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
Slavă domnului, de când nu mai scriu cronică am reușit să nu mai citesc de-astea.
(xi) Cartea anului
Mihai Goţiu, „Afacerea Roşia Montană”, Editura Tact, Cluj.

RADU VANCU

M-a mirat să văd că Marius Chivu și Paul Cernat cred că, în ce privește beletristica, 2013 a fost un an inconsistent. Eu am avut nevoie, la majoritatea rubricilor (chiar și la categoria „cartea anului”), de câte două titluri ex aequo la fiecare treaptă a podiumului, pentru a fi sigur că nu las ceva esențial pe dinafară. (Și chiar și așa, cărți bune n-au intrat în retrospectiva asta.) În plus, 2013 e prin excelență anul debuturilor în poezie; debuturile în proză, în schimb, au fost rare și dezamăgitoare – așa încât foarte junii poeți au luat caimacul la categoria generalistă a debuturilor.  (Cel mai bun debut în critică, al lui George Neagoe, l-am listat la rubrica de critică, istorie și teorie literară.) Așadar, un an foarte bun pentru poezie, critică și eseu – ba chiar și pentru traduceri.
(i) Ficțiune
1. Doru Pop, „O telenovelă socialistă”, Editura Cartea Românească, București; Marin Mălaicu-Hondrari, „Lunetistul”, Editura Polirom, Iași;
2. Matei Vișniec, „Negustorul de începuturi de roman”, Editura Polirom, Iași; Ruxandra Cesereanu, „Un singur cer deasupra lor”, Editura Polirom, Iași;
3. Ana-Maria Sandu, „Aleargă”, Editura Polirom, Iași; Liliana Corobca, „Kinderland”, Editura Cartea Românească, București;
(ii) Nonficțiune (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co.)
1. „Ce a fost – Cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Polirom, Iași; Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas, București;
2. „Narațiunea de a fi. Robert Șerban în dialog cu Șerban Foarță”, Editura Humanitas, București; „Cartea ca destin. Dan C. Mihăilescu în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Humanitas, București;
3. Daniel Cristea-Enache, „Literatura de azi. Di@loguri pe net” (Polirom); Marius Chivu, „Ce-a vrut să spună autorul”, Editura Polirom, Iași;
(iii) Poezie
1. Emil Brumaru, „Rezervația de îngeri”, Editura Humanitas, București; Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
2. Angela Marcovici, „Intimitate”, Editura Charmides, Bistrița; Nicolae Avram, „All Death Jazz”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
3. Vlad Drăgoi, „Metode”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Ștefan Manasia, „Bonobo sau cucerirea spațiului”, Editura Charmides, Bistrița;
(iv) Critică, istorie și teorie literară
1. Antonio Patraș, „Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu”, Institutul European, Iași; Bogdan Crețu, „Inorogul la porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ”, Institutul European, Iași;
2. Caius Dobrescu, „Plăcerea de a gândi. Moștenirea intelectuală a criticii literare românești (1960-1989)”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române; Mircea Anghelescu, „Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea”, Editura Cartea Românească, București;
3. Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeului Național al Literaturii Române; George Neagoe, „Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș”, Editura Cartea Românească, București;
(v) Eseu, publicistică
1. Adriana Babeți, „Amazoanele. O poveste”, Editura Polirom, Iași; Gabriel Andreescu, „Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității”, Editura Polirom, Iași;
2. Ioan Pop-Curșeu, „Magie și vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalități”, Editura Polirom, Iași; Livius Ciocârlie, „Exerciții de imaturitate”, Editura Cartea Românească, București;
3. Corina Ciocârlie, „Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției”, Editura Cartea Românească, București; Bogdan-Alexandru Stănescu, „Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelștam”, Editura Art, București;
(vi) Ediţii critice & antologii (inclusiv necritice)
1. Marius Chivu (ed.), „Best of: proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, Iași;
2. Corina Bernic, Ernest Wichner (ed.), „La început a fost dialogul. Grupul de Acțiune Banat și prietenii – poezii, proză, polemici”, Editura Polirom, Iași; Aurel Pantea, „Recviem pentru tăceri și nimiciri”, Editura TipoMoldova, Iași;
3. Aurel Dumitrașcu, „O mie și unu de pahare verzi”, Editura Tracus Arte; Nicolae Coande, „Persona”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu;
(vii) Cele mai importante traduceri
1. Roberto Bolaño, „Detectivii sălbatici”, traducere de Dan Munteanu Colán, Editura Leda; Gilles Deleuze, Félix Guattari, „Mii de platouri”, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Art;
2. Vladimir Nabokov, „Darul”, traducere de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, Iași; Mihail Șișkin, „Scrisorar”, traducere de Antoaneta Olteanu, Curtea Veche Publishing, București;
3. Jerome Rothenberg, „Mistici, hoți și nebuni”, traducere de Raluca & Chris Tanasescu, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Athena Farrokzhad, „Albdinalb”, traducere de Svetlana Cârstean și Raluca Ciocoiu, Editura Pandora M;
(viii) Debut
1. Florentin Popa, „Trips, heroes & love songs”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița; Ștefan Baghiu, „Spre sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească, București;
2. Ion Buzu, „3 ml de Konfidor”, Casa de Pariuri Literare, București; Krista Szöcs, „Cu genunchii la gură”, Editura Charmides, Bistrița;
3. Alexandru Cosmescu, „Un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa”, Editura Cartier, Chișinău; George Floarea, „Cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute”, Casa de editură Max Blecher, Bistrița;
(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului
1. Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri”, Editura Polirom, Iași;
(x) Evenimentul cultural al anului
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), 23-27 octombrie, organizat de Muzeul Literaturii Române Iași
(xi) Cartea anului
„Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache”, Editura Cartea Românească, București; Gabriel Liiceanu, „Dragul meu turnător” Editura Humanitas, București.