Unii dintre prietenii mei au rămas perplecși că am dat acea declarație USR-ului. Problema e însă că eu CHIAR nu am fost contactat de NIMENI pentru a mi se propune să ader la Grupul pentru Reforma USR și nici nu am scris vreo cerere în acest sens (cel puțin, eu nu țin minte s-o fi făcut și nu am dat de ea în corespondența mea). De două ori m-a contactat Paul Vinicius, dar nu pentru a mă întreba dacă vreau sau nu să ader la GRUPUL Pentru Reformă, ci pentru a-mi cere să semnez o scrisoare-cerere, și atunci l-am împuternicit s-o semneze în locul meu: Iată împuternicirea:
Subsemnatul Dumitru Crudu,
cetățean moldovean, posesor al BI/CI seria A 01160195 , CNP 2002036068212,
membru al USR filiala Chișinău, îl împuternicesc pe Paul Vinicius pentru a
semna în locul meu Scrisoarea-cerere adresată atât Domnului
Preşedinte Nicolae Manolescu, cât și Comitetului
Director şi Consiliului U.S.R.
Chișinău, 09 februarie, Dumitru
Crudu
E o împuternicire de-a semna o cerere-scrisoare din 9 februarie 2015, si nu e o scrisoare de adeziune. Cum v-am mai spus, o adeziune NIMENI NU mi-a cerut-o si nici nu am semnat-o. Da, e adevărat că o vreme am fost membrul unui Grup de reformă de pe FB, dar l-am părăsit foarte repede.
A doua oară, Paul Vicinius m-a contactat pe 8 ianuarie și mi-a propus să ader la o nouă Uniune a Scriitorilor. Văzând că o întind cu răspunsul, a doua zi mi-a scris următoarele: „depsre senzația că ai vorbi cu pereții s-a scris destul. Așa încât nu am să spun decât că așteptăm un răspuns.” După mai multe ezitări, i-am dat un răspuns definitiv pe 12 ianuarie: nu ader.
Aș putea face foarte multe comentarii despre ce înseamnă să fii folosit, dar mă abțin. Le voi face doar dacă va fi cazul.
