miercuri, 12 aprilie 2017

tineri poeti: Artiom OLEACU

...
o poză mică ruptă-n portmoneu
cîţiva bănuţi în celălalt
facturi pe frigider
bocancii mei murdari
batista nespălată, cheile
un talisman din anii precedenţi
cum merg
azi mă plimb
mîine
dimpotrivă
accept




îmi asum rolul meu de accattone
de pitic de
de ciorap rupt de
de fular
de ciubotă
cînd ies de la servici şi văd blocurile
printr-un filtru roşu uzinele tuberculoze de
mirosul de pîine arsă infectă
macaralele
lungindu-se spre mine ca un boomslang
agăţat de o creangă şmeher
şi-au depistat toate nefericita pradă
între acest uriaş război al termitelor
văd o mînă de bărbat ce se-ntinde spre orizont
şi-o femeie prăbuşindu-se sub pavaj
de unde eşti tu unde eu sunt nicăieri ambii
(dar trebuie să fim? să existăm să ne futem
de multe ori
în aceste bărci sparte în aceste barăci sovietice
printre această burghezie impotentă
ce ne omoară cu fiecare clipă, împingînd înainte
progresul?)
da sau nu
nu am nevoie de răspuns
poţi să-mi răspunzi mai tîrziu
mult mult mai tîrziu
după ce voi intra în casă
mă voi spăla pe mîni cu apă rece
voi mînca puţin fără să mă grăbesc
voi arunca toate hainele de pe mine
şi voi îmbrăca batista ta pe cap
atunci să-mi răspunzi
să-mi răspunzi
pe urmă (după)


 Artiom OLEACU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu