Seară literară cu poetul Dumitru Crudu - Ambasada Republicii ...

www.polonia.mfa.md/noutati/514140/

28 nov. 2018 - Seară literară cu poetul Dumitru Crudu ... prezentată publicului cartea sa, intitulată ,,Falsul Dimitrie” în versiunea poloneză ,,Fałszywy Dymitr”.

Originalitatea artei narative în romanele lui Dumitru Crudu

Pag. 128-128

Neghin Alexandrina   Liceul Academiei de Ştiinţe din Moldova   Disponibil în IBN: 1 November, 2018

Descarcă PDF

Teza

Romanul Un american la Chişinău a fost imediat remarcat de critica literară din republică, tratându-l ca roman controversat, ceea ce, în opinia noastră, a provocat cititorul şi i-a trezit un viu interes. Lectura romanului creează impresia că parcurgi un spaţiu al absurdului realităţii aevea, graţie unei permanente peregrinări a personajelor şi, mai ales, a personajului principal, Anton Şleahtiţchii, care e personajul ”rătăcit” în labirintul lumii-haos, în căutarea de sine, în căutarea ”pământului făgăduinţei”.  Tematic, romanele lui D. Crudu vizează realitatea imediată şi sunt dominate de problema tânărului intelectual din diverse zone de activitate, de actualitatea socială şi, uneori, de cea politică. De asemenea, romanul lui D. Crudu ne oferă panoramic o viziune amplă asupra perioadei postcomuniste, accentuând problema crizei individului, mai ales a intelectualului, a crizei eului, anume pentru faptul că se concentrează pe acest eu, pe individul cu calităţile şi defectele sale, irepetabile şi autentice. În cadrul operei, autorul joacă rolul de homo ludens, naraţiunea fiind percepută ca joc interuman şi ca joc de limbaj şi perspective.  Romanul Un american la Chişinău este reprezentativ pentru fracturismul autorului, deoarece se axează, mai ales, pe situaţii individuale şi biografism, relevând faptul că realitatea din spatele textului, adevărul şi, desigur, forţa acesteia, influenţează mult asupra receptorilor şi este mult mai importantă decât plăcerea pur estetică a unei lecturi.  Romanul pune şi problema crizei limbajului, armonia limbajului şi a efectului acestuia fiind atinsă doar prin artificial. Acest aspect este urmărit de autor în romanul său. În majoritatea cazurilor, expresiile inedite pe care le utilizează naratorul, sunt expresii populare, reprezentative pentru cultura şi comportamentul basarabenilor şi producând un efect exotic, mai ales în ceea ce ţine de utilizarea rusismelor.  Autorul foloseşte sub dialectele sau limba rusă (sau georgiană) numai în scopul individualizări personajelor prin modul de a vorbi şi nivelul cultural. Acest efect este convingător prin numărul lor foarte mare în textul romanului, dar şi prin inventivitatea autorului. Ca şi celelalte romane, Un american la Chişinăuse impune, la nivel de artă narativă, prin câteva dintre principalele elemente distincte, cum ar fi: ritmul alert, abrupt; imagini bine conturate; tehnica filmului; efecte de thriller; biografismul; personajele îşi exprimă individualitatea exclusiv prin acţiune; laconismul; aluziile; intertextul etc., care constituie paşaportul artistic individual al romanului.

DESPRE POEZIE

Dumitru CRUDU

Poate că ceea ce am încercat să fac în „Poooooooooate” a fost să încerc să ating limitele stărilor de spirit, să încerc să ajung la rădăcinile fricii, tristeții și disperării, să trăiesc toată intensitatea panicii și s-o transfer în acele poezii frânte, rupte, bâlbâite, pentru ca și literele din acele cuvinte să fie cuprinse de teamă, nu numai eu. Teama față de boală, față de moarte, față de despărțire, frica de-a rămâne singur, frica de precaritate, de necunoscut. Neliniștea că vei începe să fii urât chiar de femeia pe care o iubești. Angoasa că nimic nu se va mai putea schimba și totul va curge doar într-un singur sens. În același timp, poate, acest volum este singura mea carte de poezie de factură fracturistă, scrisă în cheia poeticii fracturiste, limbajul reducându-l doar la reacții și senzații. Toate stările de spirit am încercat să le redau doar prin senzații. Frica, panica, disperarea sau tristețea sunt însă o reacție la ceea ce se petrecea cu mine (cel care vorbea în poezie) și cu ea. O reacție animalică, viscerală, fiziologică la felul în care timpul încerca să ne schimbe și să ne modeleze. Poeziile din această carte le-am și scris într-o perioadă în care am fost mătrășit de la ziarul la care lucram și am rămas pe drumuri, și când nimeni în altă parte nu a mai vrut să mă angajeze; le-am scris într-o perioadă în care am rămas fără casă și trăiam în stradă; într-o perioadă în care ea m-a părăsit și am rămas singur; în niște zile în care nu credeam că ceva se mai poate schimba. De unde și un sentiment acut al apocalipticului. Eu în acele poezii descriam sfârșitul unei lumi în care eu trăisem și căreia i-am supraviețuit într-un mod miraculos, totuși. Sigur am și experimentat. Am vrut ca limbajul nu numai să comunice, dar și să fie parte a acestei apocalipse.

Cum v-am mai spus, timpul este perceput ca o agresiune. Iar toate stările psihice pe care le trăiește personajul din carte sunt rezultatul acestei percepții. Timpul vine ca un bolovan peste el și nu mai știe unde să se ascundă. Ea (femeia de care e îndrăgostit personajul din carte) și timpul fac o alianță și singurul care are de pierdut este el (cel care vorbește în carte). El pierde tot. Posibilitatea devine imposibilitate, iar legătura dintre „eraam„ și „sînt” se rupe. Ceea ce-i mai rămâne personajului din carte e doar limbajul. Pierde tot, pierde șanse, pierde posibilitatea de-a schimba ceva, pierde marea iubire, se pierde pe sine, o pierde pe ea, pierde vise și iluzii, își pierde speranța, pierde nasturi și încrederea în sine. Doar limbajul îi mai rămâne. O cetate, în care s-ar putea retrage, dar și aceasta începe să se fisureze. Se frânge ceva chiar și în interiorul cuvintelor. Și atunci deznădejdea devine totală. Iar întrebarea e cum îi mai poți supraviețui. Personajul meu din carte reușește chiar să aibă, uneori, și niște mici bucurii. Adevărat, sursele lor sunt de natură exterioară.

Emoțiile. Asta m-a interesant cel mai mult. Să transmit o plenitudine sau o intensitate a emoțiilor. E ca și cum un om ar bea pahar după pahar și nu s-ar mai opri. Sau ar fuma țigară după țigară, fără șir. Personajul din carte trăiește niște emoții de o intensitate maximă, parcă încercând în acest fel să se opună ireversibilității timpului. Viața sa capătă sens doar când aceste sentimente devin excesive, prea pline, abundente, debordante, când dau peste margini. Între el și ea se pun doar asemenea emoții și e normal că acestea nu pot exista prea mult și se sparg în mii de cioburi. Iar limbajul devine cimitirul lor.

Poooooooooate este singurul lucru care mai contează în această lume. Poooooooooate este ceea ce-i mai conferă sens. Poooooooooate este motivul pentru care personajul din carte nu-și iese din minți și nu-și trage un glonț în ceafă. Poooooooooate este ceea ce-l face să supraviețuiască disperării și fricii. Dar ce este acest pooooooooooate? Un mod de-a relativiza lumea și de-a crede că ceea ce ni se întâmplă nu e univoc și ireversibil? Și în viață ni se întâmplă uneori câte ceva foarte nasol care ne aduce pe culmile disperării și ni se pare că mai rău de atât nu mai are cum să fie, dar, peste ani, putem avea surpriza să descoperim că ceea ce ni s-a părut a fi rău la un moment dat, nu e deloc nașpa, ba chiar dimpotrivă. Totul e să te uiți la lucruri și dintr-o altă perspectivă. Să le vezi și într-o altă lumină. Dispare poooooooooate atunci când agresiunea ia amploare și apare când începi să-i faci față.

Poem about my culture

Cultures collide and bring forth rigged constitutions. So, a society develops assumptions and misconceptions, and it didn't help that my ancestors had to wait till 1960 to vote in pointless elections. Spice of life this is our life Top of the sea salt Spy scouring You better have a love Like a deep pouring. The injun problem, the white man's burden, but we are told to just get over it and keep this shit hidden. So yeah, my dreams and visions of becoming more is no more than an illusion. eyes of candlelight storm didn't make it this year Torn to tears like two vultures of the haunted night He peddles fast But the fear needs to disappear. Sage pretty coffee cup show and tell What a razzle top of her cake The media takes over all painted and swirled Baked spicy finger she dialed Through her locket heart sake Recovered love reconciled. The Meditteranean sea with Four leaf clovers freeloaders These cultures and eyes of strength feature There is no time to break up for the love of a spice Is this the human race Fresh linens better company What a primary Oh! Hail Mary. Eating vegetable and fish Her best China ever find her dish. The best part engage her on Sage with a heart The fruit her flesh and blood The blood on his finger Her medicinal herbs of China The mason spice jar is empty The full heart needs his half Cream of the crop Careless love accidentally spice dropped Sensual Chin like pine needles The exception to the rule more leaders Remember Every September. to leave your scent We all have needs we want Drinking all the flavors of Snapple *Big waves of the ripple don't you love her amazing dimples. Wearing herself out with her pointed pump shoe * But losing her spirit what to endeavor *The Blue Horizon Spice Rub. Learned different lessons like yin and yang from friends, but it's too late the balance is broken this is how our people's story ends. That's just how I feel and with no home I can call my own. So, I sleep on the streets with a bottle of patron. Water was supposed to cleanse me, and fire was supposed to warm me, but this fire water is going to be the end of me. When the colonists came they seemed so sweet like Juliet, but it was all a trick, got poisoned and it was revealed that Juliet was really Brutus to our Julius. We trusted Hitler and look where it got us, we trusted the church and they molested us. We trusted the education system, but they beat us and told us our beliefs and cultures were blasphemous. Poems about culture. You can read the best culture poems. Browse through all culture poems. ⊰⊱ The air filled with laughter and cheers, leaving me and Ainhara on the hill "Oh dear," my handmaid smiles. "It appears it will be a long night. Parting Paul from our sweet Esshi will prove difficult." "Difficult but not impossible," I chime. "Come, Ainhara, let us enjoy the rest of the night!" 'My wish came true tonight,' I beam. 'I will always remember this fantastic gala. ' as I enter the main dining hall with all my friends from near and far, all my friends of many cultures as we join in laughter, in glee, ever hopeful for the future of our thriving Kingdoms. With every sip of wine, every nibble of the fine dishes, all of our bonds have strengthened. So now, let us be like the lanterns, and rises together, sailing through the horizons to touch the Heavens above. Eager for the adventures ahead. The Green Irish Tweed Epicurean love at the Italian Spice Epic Stadium. Life begins at a point And it is unknown to me I was little when it began I don't know how it began It flows like a river It flows to one direction To the final destination And it never returns By the way I saw Different people with Different cultures and you are different from others. Your eyes shine like a Precious stone; diamond You have some powers Coz you attracted me. Strawberry fields forever But what is forever more love. The Queen chair so domineer 'What Debutants" Crazed like spices of mutants The anger management getting the evil out The shoutbox strong clove spice Sage was never outfoxed Her sexy jaded uniform The firefighter Smoky the bear. The poor stealing the rich culture Sage surrender like the Oz Like Robin Hood. Feels like slavery With weight our shoulders Havent We endured enough? From One Bolder To The Next? Like needles draining our blood for energy The White Gold of Saturn Using Led from congress Our Spring Streams Have Run Dried Directed into a Different lines and Process Guarded by Projects With Capitalism at its finest Racism and favoritism. The Collective Body Shivers. With stretch lines on her skin with her magnitude of her tears. The stages of legions unleashed. Souls in battle using a leash. Things have been disowned and blown. The Headdress will take its throne. The Shield Into El-dorado that is known. Grids awaken from the Amerindian parts of the jaguars tradition. Collective religious cultures unleashed from its disposition. The beauty that brings a new position. Jade Ring Brittish Colony Stuck to her beliefs like a magnet. About The Little Girl That Beat Her Sister. Poems are the property of their respective owners. All information has been reproduced here for educational and informational purposes to benefit site visitors, and is provided at no charge. Night Is My Sister, And How Deep In Love. A tech festival by and for Black people of African and Caribbean heritage. Are You Weak or is your sister just fat. You Are Here: Sister Poems - Poems For Sister - - Poem by. My sister Laura's bigger than me And lifts me up quite easily. I can't lift her, I've tried and tried; She must have something heavy inside. Getting Married With A Broken Heart - T.., NHIEN NGUYEN MD. Comments about My Sister Laura by Spike Milligan. Tomorrow I'm going to the oncological in.., Dumitru Crudu. Poems about sister. You can read the best sister poems. Browse through all sister poems. I have an opinion that none can change life is great!. Has this poem touched you? Share your story!. Do Not Go Gentle Into That Good Night. Remember, you are the expert on you. No one else sees the world as you do; no one else has your material to draw on. You don't have to know where to begin. Just start. Let it flow. Trust the work to find its own form. I'm from big blue herons to small river otters, I'm from big Metasequioas to tall stalks of bamboo, I'm from cousins that were unknown to the closest of friends, I'm from my mom and dad to my lab-beagle dog, albino rats, and Madagascar hissing cockroaches, I'm from roaring water falls to silent flowing streams, I'm from terrifying Zombie walks and Scarowinds to a gentle princess-loving godsister and godbrother I'm from pepperoni pizza to microwaved meatballs, I'm from my inspiration station drawing and writing to a homemade book, I'm from my old dog Chani to red-shouldered hawks, I'm from Jack the magic clown to my weird parents, I'm from a tiny baby to an educated sister showing baby MinMin what school's like, I'm from bold looking deer to relaxing foxes, I'm from making a fire in the county to ridin' in a cotton combine,. With conquering limbs astride from land to land;. A book of verses. London: D. Nutt. pp. 56–57. OCLC. The original poem was written in 1932 by Mary Elizabeth Frye (1905-2004) from Baltimore, MD. There are in existence many slightly different versions of the poem. This extremely famous poem has been read at countless funerals and public occasions. The author composed this poem in a moment of inspiration and scribbled it on a paper bag. She wrote it to comfort a family friend who had just lost her mother and was unable to even visit her grave. This is the only surviving poem of Mary Elizabeth Frye and quite possibly her only poem. Cohen, Edward (April 2004). "THE SECOND SERIES OF W. E. HENLEY'S HOSPITAL POEMS". Yale University Library Gazette. 78 (3/4): 129. JSTOR. I hope you won't stop there, though. Besides being a poem in its own right, "Where I'm From" can be a map for a lot of other writing journeys. Here are some things I've thought of: I am from those moments-- snapped before I budded -- leaf-fall from the family tree. Were you touched by this poem? Share Your Story Here. "Myself". Weekly Telegraph. Sheffield (England). 1888-09-15. p. 587. "Daniel Craig, Tom Hardy & Will.i.am recite 'Invictus' to support the Invictus Games". YouTube. 29 May 2014. Retrieved 9 May 2016. My mom died in May 1965, when I was 18 years old. Her death devastated me. When I first heard this poem, it touched me, and I almost felt it had been written for me. It helps me because I still mourn losing my Mom, 52 years later. (Second ed.). New York: Scribner & Welford. pp. 56–7. In the fifth episode of the second season of Archer, "The Double Deuce", Woodhouse describes Reggie as "in the words of Henley, 'bloody, but unbowed'". On 12/09/15, I was sitting in Applebee's waiting for my food. A friend walked up to my table and said your 2 friends Stone and Zeb were in a car accident and one is dead but they don't know who. .. 5 minutes later the same person came back and said Stone died and Zeb is badly hurt. Here I am a 16 year old girl crying her eyes out cause I just lost a friend in a car crash; almost two.. the day before Stone's funeral this poem showed on my news feed on Facebook and it honestly made me feel so much better, knowing he is in a better place with the lord and that he wouldn't want us to cry. I miss you Stone. Forever in my heart. Then she was gone. Gone to and with our loved one. Although no longer in my present world, she is so very present still journeying by my side each day. The line "bloody, but unbowed" was the Daily Mirror ' s headline the day after the 7 July 2005 London bombings. [25]. This article is about the poem. For the 2009 film, see Invictus (film). For other uses, see Invictus (disambiguation).

Poem about my culture - FemResources

https://tn42.femresources.org/Nt

Traducerea acestei pagini

Tomorrow I'm going to the oncological in.., Dumitru Crudu. Poems about sister. You can read the best sister poems. Browse through all sister poems. I have an ...

Literatura sa acţionează asupra mea ca un calmant. Acţionează ca un calmant când aflu că unii oameni, printre care şi Paul Goma, au trecut prin încercări cu mult mai grele şi mai dificile, decât cele prin care trecem noi astăzi, fiind închişi în puşcărie, fiind supuşi la umilinţe şi la înjosiri inimaginabile şi, cu toate astea, au rezistat. Au rezistat şi au învins, fără să pactizeze cu sistemul.

Romanul Gherla-Lăteşti înfăţişează tortura la care au fost supuşi cei care aveau o altă părere şi o altă viziune asupra istoriei decât reprezentanţii regimului. Înfăţişează teroarea la care au fost supuşi, pentru a renunţa la convingerile lor.

Reţin o scenă foarte dură, când gardienii, după ce-şi istoveau prizonierii (altfel cum să le spui unor oameni care erau la cheremul unor brute?) în bătăi, secerându-i din picioare cu directe de stânga sau de dreapta, îndelung exersate pe alţi deţinuţi, mai încercau, culmea, şi să-i violeze. E o scenă de-a dreptul terifiantă. Doi gardieni cu pantalonii pe vine alergând după un deţinut ca să-l prindă şi să-l violeze şi acesta nu vrea să le satisfacă hatârul şi fuge prin camera de tortură, cu gardienii după el, înfuriaţi şi întărâtaţi la culme că acesta le-a scăpat din mâini.

Tortura fizică, psihică, fiziologică şi sexuală este la ordinea zilei în Gherla. Tortura ca un mijloc de îngenunchere şi de umilinţă. În urma ei, deţinuţii trebuind să se teamă şi de propria umbră. Frica. Teama. Groaza. Panica. Supunerea. Iată ce trebuiau să simtă deţinuţii zi de zi, dacă nu chiar clipă de clipă. Şi asta în timp ce mardeiaşii nici nu ştiau prea bine de ce-şi caftesc prizonierii.

Umilinţe absurde. Una mai absurdă ca alta. Gardianul Vasea nu le permite să stea pe pat, nici culcat şi nici în fund. Impunându-i pe celulari (adică pe deţinuţi) să meargă continuu. Mereu şi mereu să umble. Toată ziua să fie în mişcare.

Drept urmare, când e acesta de gardă, toată lumea roieşte prin celulă. Până şi bolnavii, aşa epuizaţi cum sunt. Cu toate că e un ordin absurd, nimeni nu încearcă însă să se împotrivească. Dar în celula aia sunt fruntaşi ai partidelor istorice, intelectuali subţiri şi oameni care au trecut prin multe. Dar aceştia au oboist să mai protesteze, au oboist să se mai opună, ei fiind gata să înghită orice, doar-doar să fie lăsaţi în pace.

Singurul care se împotriveşte e Paul Goma, stârnind furia colegilor de detenţie. Când l-au văzut aşezându-se pe pat, aceştia au înlemnit şi s-au îndepărtat ca potârnichile de el, bunghindu-se cu toţii spre uşă. Oare ce o să întreprindă bruta de Vasea? Apoi au început să-l înjure, încercând să-l convingă să renunţe. "Renunţă, dacă nu vrei să suferim cu toţii din cauza ta," îl beşteleau aceştia. Nu gardianul căuta să-l convingă să renunţe, ci ceilalţi deţinuţi.

Disidenţa, curajul, voinţa, personalitatea îţi sunt puse la încercare oră de oră, în cele mai neînsemnate situaţii, susţine Goma în acest roman excepţional. Şi ne mai spune un lucru extraordinar: marile cedări sunt o consecinţă şi o operă a concesiilor mici şi neînsemnate din cotidian, de fiecare zi.

Autenticitatea scriiturii la Dumitru Crudu - eCreator

https://ecreator.ro/index.php?option=com_content...dumitru-crudu...

7 sept. 2018 - Autenticitatea scriiturii la Dumitru Crudu. Volumul de povestiri Moartea unei veverițe e o carte care declanșează emoții puternice, ..

Fałszywy Dymitr – Dumitru Crudu - Szuflada.net

szuflada.net › Poezja

Traducerea acestei pagini

Acum 9 ore - Podmiot „Fałszywego Dymitra”, a więc po prostu fałszywy Dymitr Crudu, dzieli się na pozór groteskowymi rozważaniami, m.in. zastanawia się, ...

Literatura sa acţionează asupra mea ca un calmant. Acţionează ca un calmant când aflu că unii oameni, printre care şi Paul Goma, au trecut prin încercări cu mult mai grele şi mai dificile, decât cele prin care trecem noi astăzi, fiind închişi în puşcărie, fiind supuşi la umilinţe şi la înjosiri inimaginabile şi, cu toate astea, au rezistat. Au rezistat şi au învins, fără să pactizeze cu sistemul.

Romanul Gherla-Lăteşti înfăţişează tortura la care au fost supuşi cei care aveau o altă părere şi o altă viziune asupra istoriei decât reprezentanţii regimului. Înfăţişează teroarea la care au fost supuşi, pentru a renunţa la convingerile lor.

Reţin o scenă foarte dură, când gardienii, după ce-şi istoveau prizonierii (altfel cum să le spui unor oameni care erau la cheremul unor brute?) în bătăi, secerându-i din picioare cu directe de stânga sau de dreapta, îndelung exersate pe alţi deţinuţi, mai încercau, culmea, şi să-i violeze. E o scenă de-a dreptul terifiantă. Doi gardieni cu pantalonii pe vine alergând după un deţinut ca să-l prindă şi să-l violeze şi acesta nu vrea să le satisfacă hatârul şi fuge prin camera de tortură, cu gardienii după el, înfuriaţi şi întărâtaţi la culme că acesta le-a scăpat din mâini.

Tortura fizică, psihică, fiziologică şi sexuală este la ordinea zilei în Gherla. Tortura ca un mijloc de îngenunchere şi de umilinţă. În urma ei, deţinuţii trebuind să se teamă şi de propria umbră. Frica. Teama. Groaza. Panica. Supunerea. Iată ce trebuiau să simtă deţinuţii zi de zi, dacă nu chiar clipă de clipă. Şi asta în timp ce mardeiaşii nici nu ştiau prea bine de ce-şi caftesc prizonierii.

Umilinţe absurde. Una mai absurdă ca alta. Gardianul Vasea nu le permite să stea pe pat, nici culcat şi nici în fund. Impunându-i pe celulari (adică pe deţinuţi) să meargă continuu. Mereu şi mereu să umble. Toată ziua să fie în mişcare.

Drept urmare, când e acesta de gardă, toată lumea roieşte prin celulă. Până şi bolnavii, aşa epuizaţi cum sunt. Cu toate că e un ordin absurd, nimeni nu încearcă însă să se împotrivească. Dar în celula aia sunt fruntaşi ai partidelor istorice, intelectuali subţiri şi oameni care au trecut prin multe. Dar aceştia au oboist să mai protesteze, au oboist să se mai opună, ei fiind gata să înghită orice, doar-doar să fie lăsaţi în pace.

Singurul care se împotriveşte e Paul Goma, stârnind furia colegilor de detenţie. Când l-au văzut aşezându-se pe pat, aceştia au înlemnit şi s-au îndepărtat ca potârnichile de el, bunghindu-se cu toţii spre uşă. Oare ce o să întreprindă bruta de Vasea? Apoi au început să-l înjure, încercând să-l convingă să renunţe. "Renunţă, dacă nu vrei să suferim cu toţii din cauza ta," îl beşteleau aceştia. Nu gardianul căuta să-l convingă să renunţe, ci ceilalţi deţinuţi.

Disidenţa, curajul, voinţa, personalitatea îţi sunt puse la încercare oră de oră, în cele mai neînsemnate situaţii, susţine Goma în acest roman excepţional. Şi ne mai spune un lucru extraordinar: marile cedări sunt o consecinţă şi o operă a concesiilor mici şi neînsemnate din cotidian, de fiecare zi.

După ce am terminat de citit romanul Doctor Jivago, imediat, dar imediat m-am apucat să-l recitesc. Ceea ce îmi scăpase la prima lectură, la a doua îmi devenise foarte clar, pentru că nu pe sofisticării, stil, artă si preţiozităţi mizează romanul, ci pe reconstituirea destinului unui om. Haosul din istoria rusă se insinuează în viaţa lui Jivago, în biografia sa, în familia sa, în relaţiile sale cu oamenii, în intimitatea sa, în relatiile cu cele trei femei iubite, atât de diferite între ele, toate oglindid ipostaze diferite ale femeii providenţiale, salvatoare, dar haosul se furişează hoţeşte, dar implacabil, spulberând totul în calea sa, făcându-l pe Iurii Jivago, să cunoască toate grozăviile iluziei (minciunii) ruse din secolul XX ( “enigma vieţii, enigma morţii, farmecul geniului, farmecul dezgolirii, astea-s lucrurile pe care le înţelegem. Iar zâzaniile meschine de felul reconstituirii globului pământesc- scuzaţi, scutiţi-ne, astea nu sunt pentru noi” ), dar şi să devină o victimă a acesteia: “am apucat timpurile când încă mai erau valabile valorile moştenite din paşnicul secol precedent. Oamenii ascultau de glasul raţiunii. Considerau firesc şi necesar tot ce le sugera conştiinţa. Moartea unui om de mâna altuia era o raritate, un eveniment excepţional cu totul în afara ordinii lucrurilor. Se credeau că uciderile puteau fi întâlnite numai în tragedii, în romanele poliţiste, în rubricile de fapt divers de prin ziare. Nimeni n-ar fi crezut că se pot întâlni în existenţa noastră obişnuită. Şi, deodată, din acest ritm calm nevinovat, s-a produs saltul în sânge şi vaiete, a apărut această nebunie şi sălbăticie a uciderii de fiecare zi, de fiecare ceas, a crimei ligeferiate şi elogiate. (…) Atunci a pătruns minciuna pe pământ rusesc. Marea nenorocire, rădăcina tuturor relelor care a urmat a fost pierderea încrederii în forţa părerii proprii.” Doctor Jivago îşi dă prea bine seama că schimbarea pe care o proclamase revoluţia din octombrie era o mare minciună şi să fugă din calea bulboanele istoriei, fără succces însă, devenind un prizonier al haosului rusesc (ca în scena aia când partizanii roşii îl capturează şi-l forţează să-i urmeze şi să-i slujească în calitate de medic). Dar, cu toate astea, doctorul şi poetul Iurii Jivago reuşeşte să-şi păstreze demnitatea şi lumina interioară în cele mai umilitoare şi mai fără de scăpare situaţii, când oamenii deveniseră cu mult mai periculoşi decât lupii.

Orice întâmplare a romanului poate fi citită şi într-o cheie simbolică sau metafizică. Încă din debutul romanului aflăm că tatăl lui Iurii Jivago, un milionar petrecăreţ şi scăpătat, şi-a părăsit familia. După moartea mamei sale, Iurii Jivago rămâne orfan. Dar acest lucru, dacă-l anexăm contextului romanului, vom vedea că are şi o funcţie simbolică. Adică, încă din copilărie, pe Iurii nu mai avea cine să-l protejeze şi să-l apere. Dar acesta nu e numai destinul său, ci şi al generaţiei sale, pe care nu mai avea cine s-o apere de furtuna care se apropia. Nu întâmplător, în prima noapte fără mama sa, Iurii nu e lăsat să doarmă de un viscol turbat care s-a dezlănţuit afară, un viscol prevestind marile furtuni care se vor abate asupra sa şi a ţării sale şi-l vor hărţui fără milă.

Cât de bine stie Pasternak să fie ironic, fără a fi parodic, să prezinte oameni amestecaţi (în fruntea armatelor albilor şi roşilor din roman sunt nişte prieteni din copălirie) , fără a fi satiric, să vorbească despre revoluţie şi război civil, fără a face un roman politic, să vorbească despre haosul din istoria rusă, fără a deveni patetic, să vorbeasca despre capcanele din relaţiile umane, fără a plăti tribut unei singure perspective.

După ce-l citeşti, iluzia comunistă pare o mare bulă de săpun.

Mânia şi agresivitatea, violenţa şi intoleranţa, nu pot fi oprite, atunci când se dezlănţuie. Un singur lucru mai poţi face atunci când începe să bubuie ura, să te izolezi din calea ei în artă. Aşa s-a salvat doctor Jivago într-un roman excepţional, pentru care autorul lui a plătit cu viaţa.

Veronica Ștefăneț, Rodica Gotca, Anastasia Palii, Doina Martin, Vitalina Simerețchi, Artiom Oleacu, Vitalie Colț, Iulia Iaroslavschi, Andrei Papazoglo, Xenia Chitoroagă, Dumitru Crudu

Tu nu mi-ai spus nimic despre război

( poemul acesta a fost scris la o ședință a atelierului de Creative Writing „Vlad Ioviță” într-o sâmbătă dimineață, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău)

Am auzit că nucul a crescut la nivelul ochilor tăi,

am vândut casa cu tot cu nuc

doar cheile le-am luat cu mine

Tu nu mi-ai spus nimic despre război

 Doar că într-o zi pietrele

au devenit atât de

moi și pufoase încât ne-au

strivit pe toți

 Eu ți-am spălat picioarele seară de seară

 timp de șapte ani de zile

 și ți-am implantat irisul stâng într-o piatră

 Tu m-ai răsplătit cu un amant nou și cu

cheile lăsate pe masă

Fără explicații

 Mă întrebi ce văd acum prin binoclu

 Nimic

Mă ascund în aliajul dintre nuci

 și crevete

 Nu mai pedalez bicicleta

 Neputința mi-am ascuns-o în

 patos și grandomanie

Sinceritatea mi-am sacrificat-o ca pe

bradul de revelion

Zâmbesc cu ochiul rămas, până sângele

 îmi amintește că exist

 Niciodată nu ne-am întâlnit

Tu nu mi-ai spus nimic despre război

nimic despre

nimic despre

 tine

Și am plecat lăsând cheile pe masă,

Fără explicație.

și ziceau ei că ochii nu mint și

aveau dreptate căci mă

uitam la tine și

dispăream cu oase cu tot erai

 o gaură neagră care sugea

 viața

din lumină

doar cioburi

fără început      

pentru a ne găsi

am lăsat cirezile de elefanți

 Am strâns cu dinții hamurile

şi-am izbit cu pieptul  orizontul,

ca să nu-i pierdem pe cei

care ne iubesc

( ca sa fie de unde să alegem)

În fiecare dimineață mă trezesc

sub privirea cățelei tale

 ai cheltuit două salarii ca să-i

 tratezi

 malformația din

stomac Pe mine nu mă

 linge și mie nu-mi

 cerșește de

mâncare doar stă și

așteaptă să mă

 trezesc iar seara îmi

aduce ștergarul și mi-l

pune pe brațe când îmi

înec serile în

alcoool

 mereu își ciulește

 urechile

spre mine, chiar dacă eu

stau neclintită

Sunt aici

Pot simți

deci pot totul

 Atunci de ce să fiu steagul

 alb roșu

al războiului tău

De vreo patru

 zile îmi displace să

 alerg pe roșu și pe

 contrasens

Eu doar vreau să fiu

ceva din care mai târziu va fi

cioplit

 sicriul tău

Tu nu mi-ai spus nimic

 despre război iar

nucul a crescut la nivelul

ochilor tăi

și atunci am vândut casa

cu nuc cu tot

tu nu mi-ai spus nimic despre război

Cristina Hermeziu Top 10 cărţi de citit vara asta. Autori români de azi 29 iunie 2018

Dumitru Crudu, Moartea unei veveriţe, Univers, 2017 Pe trotuarele de fiecare zi (din Chişinău) au loc minuscule crize cosmice (politice, sentimentale), care se sparg ca un balon de săpun în schiţe de câte două pagini şi jumătate. Personaje lejere, colorate şi vii, insignifiante şi esenţiale, precum toţi vecinii de masă dintr-un bar al umanităţii. Un absurd casnic, tandru. Hilarant.

Citeste mai mult: adev.ro/pb2n6v

of, of, depresia asta. mi-am pierdut toata bruma de incredere in mine. 

din cauza depresiei, azi nu am putut scrie nimic.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE BUCUREȘTI, ediția a IX-a

14 – 20 mai 2018

Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale

Co-organizatori:  Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Institutul Cultural Român

Parteneri: Teatrul Dramaturgilor Români, Cărturești Verona, Librăriile Humanitas, ARCUB, Canada Council for the Arts, Latvian Writers' Union, Ministry of Culture of the Republic of Latvia, Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, Point, Apollo 111, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Clubul UNESCO-Adolescenții, Cafeneaua critică, Asociația Jumătatea Plină, VINARTE

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media:

Un eveniment reflectat de: TVR 1, TVR 3

Eveniment recomandat de: Radio Guerrilla

RFI România, Radio Romania Cultural, Observator cultural, Agenția de carte, Contemporanul, Dilema Veche, Hotnews, Agerpress, Zile și Nopți, Nine o’clock, Evenimentul zilei, Bucharest City App, Think outside the box, Arte și meserii, Cinemap, Ziarul Metropolis, Bookaholic, Blitz TV, Tango – Marea dragoste, DcNews, Iqads, Iqool

Proiect co-finanțat de AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional

PROGRAM

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

Târgul Național al Cărții de Poezie (TNCP)

14 – 20 mai, intervalul orar: 12.00 – 20.00

Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66

Expoziția: Portretul poetic în creația Margaretei Sterian

­­__________________

LUNI, 14 mai

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

17.00: Poezia vie – happening sinestezic: 100 de versuri esențiale din lirica românească modernă

              Participă: Oana Popa (lectură), Emy Drăgoi (jazz acordeon), Mariana Pachis (sand art)

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00:    Deschiderea festivalului Internațional de Poezie București, ediția a IX-a

Conferința: Oare mai avem nevoie de literatură?, susținută de António Lobo Antunes (Portugalia), urmată de un dialog cu Dinu Flămând

Tramvaiul 26, Strada Cercului 6

19.00:  Lecturi publice de poezie:Alina Purcaru, Diana Geacăr, Olga Ștefan, Andrei

Dósa, Svetlana Cârstean, Elena Vlădăreanu, Anastasia Gavrilovici, Violeta Savu

            Moderatori: Cătălina Matei, Andra Rotaru

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 - Grădină

20.30:    Poezii de anuʼ ăsta – recital: Mircea Dinescu

              Moderator: Dan Mircea Cipariu

MARȚI, 15 mai

Clubul Seniorilor, Strada Ion Slătineanu 16

10.30: Lecturi publice de poezie: Florea Burtan, Nicoleta Milea,  Ioana Geacăr, Victoria Milescu,

Ion Cocora

Moderator: Horia Gârbea

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

15.00: Gabriela Adameșteanu în dialog cu Cosmin Ciotloș  -

Romanul și provocările realității de astăzi

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

17.00: Mămăliga (performance) – Matei Vișniec (Franța/România), Bonnie Tchien (Franța/Taiwan)

              Proiect coordonat de Wanda Mihuleac

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

18.00:  Disecții și perspective – lecturi publice de poezie

Fernanda Ecaterina Augustin, Maria Bujor, Andreea Cocari, Alexandra Cojocaru, Rodica Sânziana Cușu, Ioan-Alexandru Mirea, Daniel Vlăduț Perpelea, Vlad-Alexandru Popescu,  Roxana Răban, Diana Răuță, Simina Tofan

Moderator: Bogdan O. Popescu

Cărturești – Grădina Verona, Strada Pictor Arthur Verona 13-15

18.00:    Masă rotundă: Editing Poetry / The Poetry of Editing

   Invitați: Neil Astley, Tony Frazer, Clare Pollard, Pamela Robertson-Pearce (Anglia) și Claudiu Komartin, Cosmin Perța, Călin Vlasie (România)

              Moderator: Magda Cârneci

Librăria Humanitas - Cișmigiu, Bulevardul Regina Elisabeta 38

19.00: Lansare de carte și sesiune de autografe: António Lobo Antunes, Pe râurile ce duc

(roman). Traducere din portugheză, prefață și note de Dinu Flămând.

Editura Humanitas Fiction, Colecţia „Raftul Denisei”, 2018

Prezintă: poetul Dinu Flămând și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction

Tramvaiul 26, Strada Cercului 6

19.00:  Lecturi publice de poezie: Octavian Perpelea, Bogdan Tiutiu, Alexandra Turcu, Sorin

Despot, Nicoleta Nap, Gabriela Toma, Mihaela Stanciu

Moderatori: Cătălina Matei, Andra Rotaru

Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66

19.00/19.30: Vernisaj Cuvinte albe în cărți negre  –  serie de 100 de cărți de artist realizate de Wanda

   Mihuleac și manuscrise de 100 de poeți francezi și internaționali, proiect desfășurat în perioada 2010 - 2017, expoziție curatoriată de Ioana Tomșa

              Invitați: Irina Petrescu, Valentine Gigaudaut, Magda Cârneci, Ioana Tomșa

              Amfitrion: Ioan Cristescu

  

MIERCURI, 16 mai

Școala Centrală, Strada Icoanei 3-5

12.00:  FIPB = POETRY – FACE TO FACE

              Lecturi și dialog cu: Jan H. Mysjkin (Belgia), Pavel Șușară (România)

              Moderator: Flaviu Predescu

              Profesor coordonator: Mădălina Scarlat

Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66

12.00:    Atelier de manuscrise, coordonat de Ioana Tomșa

              Invitați: Carmen Apetrei, Simona Popescu, Carla Ștefania Duschka

Liceul „Spiru Haret”, Strada Italiană 17

13.00: Lecturi publice de poezie: Elena Armenescu, Simona Grazia Dima, Ioana Greceanu,

Gheorghe Daragiu, Vasile Menzel, Ofelia Prodan

Moderator: Horia Gârbea

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

15.00: Ioana Nicolaie în dialog cu Cosmin Ciotloș - Romanul și provocările realității de astăzi

Cărturești – Grădina Verona, Strada Pictor Arthur Verona 13-15

16.30:    Întâlnire cu Victor Ivanovici

              Tema: „Traducerea contrafactuală”

              Moderator: Silviu Angelescu

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Mansardă

17.00:    Urs Poetica (performance) – Jan Mysjkin (Belgia)

              Proiect coordonat de Wanda Mihuleac

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00:    Lecturi publice de poezie: Daniel Bănulescu, Dan Coman, Ioana Crăciunescu, Teodor

   Dună, Mircea Dan Duță, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Andrei-Călin Mihăilescu, Ion Mureșan, Cosmin Perța, Ioan Es. Pop, Octavian Soviany, Eugen Suciu, Robert Șerban, Pavel Șușară, Liliana Ursu

              Muzica: Mircea Tiberian (pian), Ana-Cristina Leonte (voce)

              Moderatori: Ioan Groșan și Ioan Cristescu

Tramvaiul 26, Strada Cercului 6

19.00:    Lecturi publice de poezie: Răzvan Țupa, Tara Skurtu, Dan Dediu, Tiberiu Neacșu, Emilian Pal, Alex Văsieș, Vlad Drăgoi, Iuliana Miu

Moderatori: Cătălina Matei, Andra Rotaru

POINT, Strada Eremia Grigorescu 10

19.30:    Cafeneaua critică

              Bruno Mazzoni, Victor Ivanovici

              Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

              Gazdă: Ioan Cristescu

Sala ARCUB, Strada Lipscani nr. 84 – 90

20.00:    Sâmbăta sonoră – Concert HERETICS cu Anne-James Chaton (Franța) & Andy Moor

              (Anglia/Olanda)

  

JOI, 17 mai

Colegiul Național Mihai Eminescu, Str. George Georgescu 2

12.00:  FIPB = POETRY – FACE TO FACE

              Lecturi și dialog cu: Karl Schembri (Malta), Ioana Ieronim (România)

              Moderator: Oana Oros / Iuliana Miu

              Profesori coordonatori: Rodica Bogdan, Lavinia Ivan

Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes, Calea Plevnei 38-40

14.30:  FIPB = POETRY – FACE TO FACE

              Lecturi și dialog cu: Mariana Bernárdez (Mexic),  Andrei-Călin Mihăilescu (Canada/România)

              Moderator: Flaviu Predescu

              Profesor coordonator: Cristian Ciocaniu

Biblioteca Metropolitană București, Str. Tache Ionescu 4

13.00:  Lecturi publice de poezie: Dumitru Ion Dincă, Clara Mărgineanu, Nicoleta Popa,

Passionaria Stoicescu, Niculina Oprea

Moderator: Horia Gârbea

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

15.00: Dumitru Țepeneag în dialog cu Ioan Groșan - Diferența valorică dintre literatura de exil și literatura din țară

Cărturești – Grădina Verona, Strada Pictor Arthur Verona 13-15

16.00:    Întâlnire cu Valter Raffaelli și Bruno Mazzoni (Italia)  

              Receptarea literaturii române în Italia

              Moderator: Silviu Angelescu

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00:  Lecturi publice de poezie: Marco Lucchesi (Brazilia), Rómulo Bustos Aguirre

(Columbia), Victor Rodríguez-Núñez (Cuba), Dimitris Angelis (Grecia), Albane Gellé (Franța), Rolando Kattán (Honduras), Alessio Brandolini (Italia), Mariana Bernárdez (Mexic/Spania), Kenia Cano (Mexic), Renato Sandoval Bacigalupo (Peru), Eugénia de Vasconcellos (Portugalia), Corina Oproae (Spania)

Lansare: Marco Lucchesi, Meridian celest & alte poeme

              Muzica: Mircea Tiberian (pian), Marta Hristea (voce)

              Moderator: Dinu Flămând

Tramvaiul 26, Strada Cercului 6

19.00:  Lecturi publice de poezie:Vasile Mihalache, George Ștefan Niță, Merlich Saia, Ștefan

Manasia, Livia Ștefan, Teodor Dună, Nicolae Avram

Moderatori: Cătălina Matei, Andra Rotaru

VINERI, 18 mai

Liceul Teoretic Eugen Lovinescu, Strada Valea lui Mihai 6

Ora 10.00:      FIPB = POETRY – FACE TO FACE

              Lecturi și dialog cu: Eugénia de Vasconcellos (Portugalia), Robert Șerban (România)

              Moderator: Flaviu Predescu

              Profesori coordonatori: Georgiana Bărbulescu, Angela Radu

Colegiul Național Iulia Hasdeu, Bulevardul Ferdinand I, nr 91

Ora 11.30:      FIPB = POETRY – FACE TO FACE

              Lecturi și dialog cu: Rómulo Bustos Aguirre (Columbia) și Ion Mureșan (România)

              Moderator: Luana Stroe

              Profesor coordonator: Dorica Nicolae

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

15.00: Virgil Tănase în dialog cu Cosmin Ciotloș - Romanul și provocările realității de astăzi

Cărturești – Grădina Verona, Strada Pictor Arthur Verona 13-15

16.00:    Întâlnire cu Gaston Bellemare (Canada) și Renato Sandoval Bacigalupo (Peru)

              Moderator: Cosmin Perța

Biblioteca Metropolitană București, Str. Tache Ionescu 4

17.00: Lecturi publice de poezie: Radu Sergiu Ruba, Carmen Focșa, Armina Flavia Adam, Mihail

Gălățanu, Vasile Poenaru

              Moderator: Ioan Groșan

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Mansardă

17.00:    Dans la peau de la peau&sie (performance) – Jean Portante (Luxemburg)

              Proiecție film realizat de Wanda Mihuleac și Bruno Michelet

              Invitată: Ioana Tomșa

              Proiect coordonat de Wanda Mihuleac

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00:  Lecturi publice de poezie: Bruce Weigl (SUA), James Byrne (Anglia), Maarja Kangro

(Estonia), Sébastien Reichmann (Franța), Jan H. Mysjkin (Belgia), Karl Schembri (Malta), Arvis Viguls (Letonia), Aušra Kaziliūnaitė (Lituania), Najwan Darwish (Palestina), Zofia Bałdyga (Polonia), Jordi Virallonga (Spania)

Lansare: Bruce Weigl, Conversația sângelui nostru (ediție bilingvă)

              Muzica: Adrian Naidin (violoncel)

              Moderator: Dinu Flămând

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 - Grădină

18.00 – 20.00:            Lansări de carte

Carmen Popescu, Nuanțe, Editura Minela, București, 2018

Gabriel Nicolae Mihăilă, The limbs they took,  Editura Minela, București, 2017

Lucia Enescu, Umbre, Editura Minela, București, 2017 

Apollo 111, Str. Ion Brezoianu 23-25 (Palatul Universul, Corp B, subsol)

20.00: MultiVerse, performance de poezie experimentală

Curator: Simona Nastac

Invitați: Emma Bennett (Anglia), Anne-James Chaton (Franța), Paul Dunca (România), Robert G. Elekes (România), Eduard Escoffet (Spania), Douglas Kearney (SUA), Oyio (România), Eugene Ostashevsky (SUA), Holly Pester (Anglia), Andra Rotaru (România), W. Mark Sutherland (Canada), Erica Zingano (Brazilia)

Moderator: Cosmin Perța

 SÂMBĂTĂ, 19 mai

Noaptea muzeelor 2018

Sediul MNLR – expoziția de bază, Str. Nicolae Crețulescu 8, program: 10.00 – 02.00

Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Str. Mărțișor 26, program: 10.00 – 22.00

Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Str. George Bacovia 63, program: 10.00 – 22.00

Casa Memorială „Ion Minulescu – Claudia Millian”, Str. Dr. Gheorghe Marinescu 19, program: 10.00 – 22.00

Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”, Str. Dr. Gheorghe Marinescu 19, program: 10.00 – 22.00

___________________

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 - Grădină

13.00 – 15.00:            Lansări de carte

Daniela Toma, O altă Ana/ Una altra Anna, Editura Art Creativ, București, 2018

Ionuț Calotă, Cum să supraviețuiești în dragoste, Editura Art Creativ, București, 2018

Ionuț Calotă, Manifest pentru globalizarea poeziei, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018 

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

15.00: Nicolae Breban în dialog cu Ioan Groșan - Diferența valorică dintre literatura de exil și literatura din țară

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

17.00: Noli me tangere (performance) – Isabelle Maurel (Franța), Davide Napoli (Franța/Italia), Cornelia Petroiu (România)

Proiect coordonat de Wanda Mihuleac

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 - Ceainărie

17.00:  Atelier de scriere creativă DADA pentru copii (7-12 ani)

Invitată: Iulia Iordan

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 - Mansardă

18.00: Spectacol de teatru pentru copii

Ziua în care a fugit somnul, de Victoria Pătrașcu

O producție a Teatrului MOMOLINO, în regia Antoanetei Zaharia. Interpretează: Antoaneta Zaharia, Ioana Flora și Mihaela Velicu. Costume și decoruri: Doina Pop.

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

18.00: Concert de fanfară

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

19.00:    Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” – Trio Cantemir

   Constantin Răileanu (voce, kanun, percuție), Alexandru Stoica (oud), Ștefan Aurel Ștefan (santur)

Muzeul Național al Literaturii Române, Sala „Iosif Naghiu”, Calea Griviței 64-66

19.00:    Polifonic 100

              Curator: Simona Nastac

   Invitați: Michael Astner, Andrei Dósa, Robert G. Elekes, Matei Hutopila, Henriette Kemenes, Claudiu Komartin, Mihók Tamás, Aleksandar Stoicovici, Livia Ștefan și Victor Țvetov

Ștefan Cazacu (violoncel)

              Animație: Raluca Popa

Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Strada Mărțișor 26

19.00:    Mircea Vintilă în Grădină la Mărțișor

20.00:    Maria Gheorghiu în Grădină la Mărțișor

Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Strada George Bacovia 63

19.00:    Concert – Ovidiu Mihăilescu

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”,Calea Victoriei 88

20.00:    Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a X-a, eveniment care marchează prin poezie, blues şi

              jazz Noaptea Europeană a Muzeelor și Centenarul Marii Uniri

   Invitați: Magda Cârneci, Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Cătălina Matei, Simona Popescu,  Livia Roșca, Andra Rotaru, Cristina Stancu, Dan Coman, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ion Mureșan, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Șerban

   Muzica: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian, Sorin Terinte, Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu, percuție, Alin Păun, chitare electrice, Tibi Duțu, chitară bas, Dorian Pîrvu, orgă & pian).

              Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8

20.00:    Biblioteca vie

Invitate: Simona Popescu, Doina Ruști, Cecilia Ștefănescu.

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

20.00:    Concert Blue Noise

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

21.00:    Recital de poezie Boris Mehr

              (Teatrul Evreiesc de Stat)

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

22.00:    Concert Helen

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – Grădină

23.00:  Proiecție de film

Inimi cicatrizate, regia Radu Jude

Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer

  

DUMINICĂ, 20 mai

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – / Grădină

18.00:    Închiderea festivalului

              Invitați: Leo Butnaru, Denisa Comănescu, Gabriel Chifu, Dumitru Crudu, Ioana Diaconescu, Horia Gârbea, Dinu Flămând, Ioan Matiuț, Dumitru Păcuraru, Adrian Popescu-Roman, Cassian Maria Spiridon, Moni Stănilă, Arcadie Suceveanu, Alexandru Vakulovski, Lucian Vasiliu, Varujan Vosganian, George Vulturescu

              Muzica: Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Costin Soare (chitară)

              Moderatori: Ioan Cristescu și Ioan Groșan

             

Tramvaiul 26, Strada Cercului 6

19.30:    Clubul de Lectură Institutul Blecher: Sorin Gherguț, Mihail Vakulovski, T. S. Khasis

Moderator: Claudiu Komartin

Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8 – / Grădină

20.00:    Nicu Alifantis în Grădină la Muzeu

___________________

Echipa de proiect:

Ioan Cristescu – Manager, Muzeul Național al Literaturii Române. Selecție poeți români

Dinu Flămând – Selecție poeți străini

Horia Gârbea – Selecție poeți români

Andra Rotaru, Cătălina Matei – Selecție poeți români

Dan Mircea Cipariu – Coordonator Maratonul de Poezie și Jazz

Simona Nastac – Curator MultiVerse și Polifonic 100

Andreea Drăghicescu, Gabriela Mareş – Coordonatori PR, Muzeul Național al Literaturii Române

Andreea Balaban, Claudia Huțuțui – PR, Muzeul Național al Literaturii Române

Alina Ioan – Coordonare activitate editorială, Muzeul Național al Literaturii Române

Ana-Maria Florea, Mihaela Sofonea – traducere materiale promovare festival

Cosmin Ciotloș, Iuliana Miu, Oana Oros, Flaviu Predescu, Luana Stroe, Loredana Voicilă – Editură și Proiecte culturale, Muzeul Național al Literaturii Române

Ştefania Coşovei – Asistent Manager, Muzeul Național al Literaturii Române

Violeta Vârjoghe – Contabil Șef, Departament Financiar, Muzeul Național al Literaturii Române

Ana Claudia Cencu, Ina Mareș – Departament Financiar, Muzeul Național al Literaturii Române

Eugenia Oprescu – Șef Secție Patrimoniu, Muzeul Național al Literaturii Române

Leonard Fulău – Șef Birou Conservare/Restaurare, Muzeul Național al Literaturii Române

Alina Niculescu – Șef Birou Arhivă, Muzeul Național al Literaturii Române

Gabriela Toma – Șef Secție Programe, Muzeul Național al Literaturii Române

Mircia Dumitrescu – Concepție grafică, afișe FIPB

Petru Șoșa – Art director, grafică materiale de promovare FIPB 2018

Mugur Grosu – Concepție grafică, afișe MultiVerse și Polifonic 100

Mihai Zgondoiu – Concepție grafică, afiş Maratonul de Poezie și Jazz

Cristina Milca – Tehnoredactare, Muzeul Național al Literaturii Române

Grigoruț Stoica – multimedia

Dan Vatamaniuc – Fotograf, Muzeul Național al Literaturii Române

Anamaria Spătaru – Producător, Radio România Cultural

Echipa MNLR: Mioara Anghel, Consuela Cioboteanu, Marioara Cînea, Emil Doicescu, Carmen Mateescu, Maria Mircea, Adriana Mirică, Alexandrina Mocanu, Ileana Muică, Oana Oros, Cristian Păun, Loreta Popa, Mihaela Stanciu, Cristina Titivel, Daniela Tudor, Eugenia Țarălungă, Eugen Văcaru.