Ludmila ȚURCANU

 xxx

obișnuiam

să dau totul din casă cum făceau bunicii mei în ziua în care străbunica a ajuns în rai

am scos masa după poartă era vară mama era la școală televizorul l-am scos pe verandă am dat TarafTV la maxim m-am apucat să împodobesc bradul a început ploaia dinspre școală venea o umbrelă pictam la birou masa a rămas după poartă ca atunci când străbunica mea a ajuns în rai

Ludmila ȚURCANU

 xxx

am cărat 5 pături pe marginea geamului o pernă și dădeam play la filmul meu

pentru câteva clipe uitând că

ăsta e satul ăsta e geamul casei verzi astea sunt păturile rămase de la botezul lu fra'miu

ăla e parchetul ros de șoareci peste perete plângea mama

AUGUSTINA VISAN

XXX

 Când ploaia

scotea din pământ semințele De sfeclă, morcov, pătrunjel, aruncându-le în drum ca pe niște

râme roșii

A venit Un om fără umbrelă cu o vacă Și un păpușoi În mână

Tata A înțeles ce voia

eu cu sor-mea

stăteam pe geam Cu gurele căscate Și așteptam

Finalul

Tata s-a dus In ocol A adus Buhaiul Roșu cu negru Coarnele Ii erau groase și puternice

Pielea de pe Șolduri strălucea

și l-a lăsat în staul doar cu vaca

După Ce boul Și-a împlinit poftele Vecinul I-a dat tatei 200 de lei s-a uitat la buhai apoi la vacă Și a spus Sper sa fie Buhai Doamne! Sa fie buhai Așa-i

o să fie buhai Negru cu roșu Dacă va fi buhai Îl voi vinde La un preț Mare Voi cumpăra O fereastră Și cu banii rămași Un alt buhai

Sper sa fie buhai

In ziua aceea Bunelul A murit Bătând Cu degetul in soba rece.

Petru RAICU

 Maioul lipit de corp,

în amestec cu colbul strâns de pe fundul Râpei Viilor

ar fi trebuit sa-l storc

Dar atunci eram încă rușinos .

Brusc ne-am oprit cu toții din fugă. Pe marginea drumului o pereche de pantaloni murdari

cu încheietura de la pantaloni legată

cu o bucată de sârmă

ruginită în loc de bumb. Si în ei trei cățeluși

care n-au vazut niciodata lumina zilei . Am luat fiecare câte unul și i-am dus pe acasă

dar tot cu ei ne-am întors. “Ce noi avem vaci ca să hrănim acesti cățeluși?”

Știți uneori lumina te poate orbi. I-am aruncat in beciul

acela părăsit de la fosta ferma de vaci.

Azvârleam de sus in ei

cu pietre și cand ii nimeream

întorceam capul intr o parte

ne gandeam ca

asa cum sunt nu au cum

sa supravietuiasca

mai bine sa-i ucidem noi

decat sa se

chinuie Cu timpul, beciul ala s-a dărâmat cu totul.

Practic nu se mai vede ce a fost acolo

beciul in care i-am omorât pe cei trei țânci

pe care ii auzeam cum sceunau jalnic

acum nimeni nu mai știe ca acolo a fost un beci

unde candva am omorât

trei țânci gândindu-ne

ca oricum asa cum erau

nu aveau cum sa supravietuiasca

Augustina VISAN

 CIOCOLATE NEGRE CU ALUNE

Când mama s-a căsătorit cu tata

Sau tata cu mama

Era deja insărcinată

Tata la fel

Chiar daca nu și-au dorit niciodată

copii

Au deja 6

când am crescut mare

și am început și eu să mă enervez

și trânteam farfurii

în lighean

Tata și cu mama râdeau de mine

iar mama în plus îmi mai

Aducea și un ceaun

ars și

uscat în care cândva fusese dulceață de prune

și mă punea

Să-l spăl

cu nisip

eu îl spălam și ei

imi povesteau

Că

M-au făcut într-un lan de popușoi

cu frunze mari

și cu grăunțe

mărunte și verzi

Cineva i-a văzut

In timp ce...

tata

I-a dat

Mamei 100 lei

ca

Să facă avort

În loc de asta

Mama s-a dus

La Ungheni și

Și-a cumpărat ciocolată

Neagră cu alune

Pe care de mult și-o dorea

Dar nu avea bani

pentru asta

Acum in sfârșit

Avea

avea

100 de lei

Și-a cumpărat 5 ciocolate

Negre cu alune

iată de ce

atunci când le dau

să copie colegilor mei

din liceu

sau de la universitate

Și ei mă

Întreabă

ce aș vrea în schimb

Le zic

Ciocolate negre cu alune!

Alexandru Popescu

 xxx

Ne vedem destul de des și totuși n-ai curaj să mă privești în ochi.

Eu însă îți văd firele roșii pe albul lăptiu din jurul irisului. Îți văd dinții neregulați care se îngălbenesc, îți văd mătreața din păr care-ți cade pe umeri ca frunzele copacilor toamna. Îți văd pielea subțire prin care se pierde ușor și ultimul strop de căldură din tine. Îți văd sufletul tremurând de frig, nepieptănat, murdar și urât mirositor. Îți aud inima gâtuită care se îneacă cu otrava ce-ți curge prin vene. Îți văd gândurile alcoolice aiurind în haos Fugi din ochii mei, pentru că nimeni nu te va disprețui mai mult ca mine vreodată. Oglinda din baie nu e niciodată curată.

Iraida DARMANCEV

xxx

 aici pute a hoit din ăla mort de o lună de zile

șoarecii dansează pe masă de parcă sunt la nuntă unde sunteți împuțiților? cine vă credeți? cineva nechează în camera vecină altcineva urlă strigă geme ce naiba se întâmplă aici? când am plecat era o altă altmosferă sau poate eu am revenit alta mi-am spălat picioarele am încălțat ciorapi curați și am deschis cu forță

ușa iadului.

Iraida DARMANCEV

 

toamnă cu du-te vino

stau în fața câtorva nebuni rozi
le admir bărbiile palmele ceafa
după părerea mea demult îmbătrânite
ascult discuția lor care pare a fi ruptă
din trupul meu deși e tânăr
îi înțeleg
du-te naibii zeu solitar
care-mi apari de câte ori                                              mă refugiez în discuția asta
cu toate oasele tale                                                         pe care le rugum cu cerul gurii mele
și cu sângele tău de bărbat naiv
du-te dracului de-aici
și lasă-mă să-i ascult pentru ultima dată fată
fiind
a trecut pe lângă mine o țigancă și m-a întrebat dacă vreau să-mi știu viitorul
am refuzat

acum e toamnă

mai devreme a fost ziua mea de naștere
                                                                                         oare mai târziu ce va fi?

 

acțiuni deloc simple

era vacanța de vară
care vacanță dom' le?
mă trezeam la 5 și hrăneam porcii
alergam
după aia ca să-mi eliberez viața de ei
dormeam
mă trezeam
tastam pe repeat
ora 3 cu lună eu scriam poeme cu degetele pe pielea ta
e pentru prima dată și doare
am încălcat tasta și regula și viața mea
în care trebuia să hrănesc porcii
pe care mai devreme i-a hrănit mama
poate și bunica

Victor FALĂ

 

xxx

Speranța e oarbă�

negri, mari�

trupuri frecate cu nisip�

ai și viață și�

moarte în tine�

oamenii apar și dispar�

moartea e mereu alături�

mi-i frică și sunt fascinat�

durerea e durere�

chiar dacă nu e vorbită�

avându-te �

o să ating viața din plin�

o să privesc moartea în ochi�

d-zeu trăiește din iluzii�

moartea se cacă pe toate

�îți fură batista �

nu pentru a o mirosi�

d-zeu îți smulge

pana din mână�

îți îmbraci paltonul

�ieși prin ușa din

stânga

�Cortina

Ion AGACI

 *

Si ce dacă afară-s 28de grade celsius,

eu vreau sa port palton, nu

că aș atrage atenție cu el, dar cum sa nu-l

port când am dat ultimii mei bani pe el, pe care

logic trebuia să-i țin de mâncare.

e uimitor cumva faptul că aflându-mă în București, mi se face dor

și o ascult tot mai mult pe Zemfira.

sunt atât de indignat ca nu am voie sa beau la statie

sau prin cartiere, acolo unde-mi vine sa ma așez,sunt

atât de indignat că nu a plouat azi.