ATELIERUL DE AZI

 Azi vă propun să scriem o poezie despre mama, răspunzând  sau punând întrebarea : OARE MAMA MEA ESTE ( A FOST) FERICITĂ?

Tema mai poate fi nuanțată și așa: Oare eu am făcut-o fericită pe mama?

Sau așa: Oare mama mea a fost fericită cu noi?

Sau așa: Oare mama a fost fericită cu tata?

Sau așa: Oare mama a fost fericită la Flutura ( numele satului sau orașului poate fi altul)?

Ideea acestui exercițiu mi-a venit când am citit un poem formidabil de Vasile George Dâncu, inclus de Virgil și Daniela Botnaru în antologia PAȘII MAMELOR NOASTRE. Îl reproduc mai jos.

UNDE A FOST FERICIREA TA?

cu cât înaintam în vârstă

mai departe mi se părea drumul spre casă

uram satul copilăriei

și iubeam orașul

nu-mi plăcea natura și devoram cărțile

fugeam de la nunți și ascultam muzică rock

tu muneaci și te rugai

uitând de singurătate

când a murit tata

toți bețivii satului

pe care îi căram acasă de la bufet

plângeau și îmi spuneau ce om bun a fost 

de parcă tu nici nu existai

femeile lăcrimau când mă vedeau

și spuneau

săracu de el

că o rămas orfan

pe tine nu te luau în seamă

nicio vorbă de alinare

de la rude vecini sau prieteni

tata era mort

dar nemuritor

tu erai vie

dar toată lumea

uita că ești

unde a fost fericirea ta

dragă Mamă -

mă îmbrăcai

în straie țărănăești de sărbătoare

eu le aruncam în șură

îmi luam treningul și fugeam la fotbal

unde a fost fericirea ta

dragă Mamă -

când am reușit la facultate

nu m-am mai întors cu săptămânile de la Cluj

unde a fost fericirea ta

dragă Mamă -

când veneam la Runc

mă opream pe la o grămadă de oameni din sat

și la tine stăteam un sfert de ceas

te rugai pentru mine

că nu aveam locuință

că aveam probleme

(nu-ți spuneam

de necazurile mele

dar tu le visai)

de nu erai tu

nu-mi dădeam seama că există oameni nefericiți

căci nu știu să se roage lui Dumnezeu

tu te rugai

dragă Mamă

și erai fericită

eu

la moartea ta

nu știu să mă rog

Vasile George DÂNCU