Petru Negură: Studenții moldoveni în România (1990/91)
31 martie la 17:00
Locaţie: Universitatea de Stat din Moldova, bloc principal (lîngă Turn), etaj 5, sala 511
Vei participa?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
*** Da…a fost copil si Lenin… Da…a fost si el scolar… Si-n ghiozdanul lui pe vremuri A purtat abecedar! A rostit cuvintul mama Si ...
-
O viaţă de om cât vremea de mare… Bogdan ISTRU Un ceai şi o coajă de pâine Ruga să-i aducă, grăbit. La masă-ntre cărţi adân...
as incerca sa vin, daca nu va fi ceva mai important la scoala. m-ar interesa.
RăspundețiȘtergereIată mai multe info despre această prezentare:
RăspundețiȘtergereStudium post negotium. Prima generație de studenți basarabeni în România (1990-1991): strategii de supraviețuire și tentații de înavuțire
Bișnița, mai ales cea practicată de studenți, și mai ales de studenții basarabeni în primul an de studii în România, capătă înțelesuri simbolice și identitare. Studenții basarabeni integrează comerțul de frontieră în traiul lor de zi cu zi, în sistemul lor de norme și valori, pe cale de a se transforma neîncetat sub presiunea schimbărilor social-politice și economice ale vremii, dar și al activității comerciale pe care o întreprind. Pentru cei care o practicau cu asiduitate, „bișnița” a exercitat un efect coroziv în spectrul relațiilor acestora de solidaritate și în raportul lor cu niște „legi nescrise” și valori (apreciabile ca „idealiste”) pe care aceștia le-au moștenit din mediul familial și social de origine.
Traversarea frontierelor (de orice fel), încă recent interzise, stătea la baza nașterii unui nou etos care își va căuta în anii care urmează o regularizare juridică și o legitimare morală. Studenții „bișnițari” de la 1990/1991 au devenit, fără să o pretindă (și alături de alte categorii sociale), promotorii unor activități de piață care se vor impune curînd drept normale (comerț internațional import/export, traficul de frontieră) și purtătorii unor modele de mentalitate și de comportament aproape revoluționare pentru acel context de ruptură față de un regim comunist caduc: individualism, consumerism, primatul valorilor materiale etc. Printr-un comportament și un discurs calificabile drept vicioase la acea vreme, această minoritate activă și neliniștită de studenți a contribuit în felul său la reformularea unor modele rigidizate de practici și valori (considerate idealiste și/sau manipulate ideologic), care și-au pierdut eficiența în condițiile în care statul își slăbise brusc monopolul și libertățile individuale au izbucnit la lumina zilei.
Autorul vă invită la o discuție la acest subiect pe marginea studiului său.
Vă aștept cu drag. Mulțumesc.