Şcoala auto

Lucrul de care îmi va părea rău cel mai tare atunci cînd voi finisa şcoala auto, cînd voi susţine toate examenele şi îmi voi lua permisul nu va fi faptul că am cheltuit vreo 4000 de lei, nu-mi va părea rău că nu am chemat "băieţii de la Tiraspol" să aibă grijă de examinatorul care m-a picat la testarea practică; lucrul pe care îl voi regreta cel mai tare va fi că nu am făcut niciun accident. nici măcar nu am intrat într-un copac sau într-un zid, nici nu am zgîrîiat maşina şcolii. Poate am ciordit cîteva cărţi de vizită şi 2 chibrite lungi de la instructorul meu auto, dar lucrul pe care doream să-l fac cel mai tare, să intru într-un accident, să simt ce am simţit naratorul împreună cu Tyler în Fight Club.
ăsta a fost şi motivul principal pentru care m-am înscris la şcoala auto. dacă provocam un accident, eu nu purtam nici o vină, toată cădea pe instructorul meu.
înainte de a învăţa la şcoala auto, nu aveam nici un interes să şofez, bleah, îmi părea o chestie mediocră.
Ideea de a învăţa să şofez mi-a venit în timp ce citeam Rant, un roman de Chuck Palahniuk, în care se povesteşte cum o grupare pe nume Party Crashing organizau o activitate în timpul nopţii în care se ciocneau unul în altul cu autoturismele. scopul acestei organizaţii era ca fiecare participant să intre, cel puţin într-un accident conştient. Senzaţiile pe care le aveau cînd intrau în coliziune nu le puteau înlocui cu nicio altă substanţă chimică psihotropică. Organismul îşi producea singur cel mai puternic drog.
Doream să simt şi eu cum e să dau drumul controlului, să experimentez drogul secretat de propriul organism, să văd cît poate secreta.
Dar instructorul avea grijă să apese pe pedale la timp, îmi apuca volanul de fiecare dată cînd îl smuceam spre stînga. Apoi, puţin cîte puţin uitam de accident şi mă concentram să nu-l supăr pe instructor, ocoleam crăpăturile, semnalizam orice manevră, mă uitam în oglinzi, menţineam controlul.
Cînd am terminat cursul şi instructorul mi-a spus că în sfîrşit pot merge bine, am scuipat de frustrare, toţi banii ăştia cheltuiţi fără să simt cum e să suporţi un accident pe care l-ai provocat în mod conştient.


Ion Buzu