Acum îi răspund și eu, cu drag, în altă postare. Pentru a înțelege la ce mă refer trebuie citite ambele:).
Doar părerea mea, pur subiectivă, despre bradul de Crăciun, vegetarianism, necesități vitale și capricii.
Motto 1: "Abia atunci cand omul are compasiune fata de toate fiintele vii, se poate numi nobil." Buddha, ~Sec. V i.e.n.
Motto 2 :"Toate fiintele cauta fericirea; deci lasa-ti compasiunea sa se extinda de la sine asupra tuturor." Mahavamsa, ~Sec. V e.n.
2. În primul rând, oamenii care vor să protejeze viața nu-și cumpără
animale și nu încurajează nici într-un mod comerțul cu acestea, respectiv nu e
valabilă ideea cu combinațiile genetice. Cei care-și cumpără animale o fac
exclusiv pentru propria lor distracție, dintr-un capriciu stupid, care nu poate
fi justificat. Cei care într-adevăr vor să protejeze viața și salvează animalele
condamnate la foame și frig în stradă,
cred că au dreptul să le castreze, tot pentru binele acestora, că să nu mai da
naștere altor pui condamnați la frig și foame. Și totuși, un câine castrat dar
cu: loc de trai, oameni care au grijă de el, mâncare, e mai bine decât un
câine: otrăvit, mort de foame,înghețat de frig pe străzi.
3. Dacă omul ar renunța la înmulțirea artificială a animalelor, nu ar mai
mai muri câte 24.000 de oameni pe zi sau 8,8 mln pe an de malnutriție, din
cauza distribuției iraționale a resurselor alimentare. Fiindcă o dietă bazată
pe carne necesită de 10-20 ori mai mult pământ decât una vegetariană. Fiindcă
aproape jumătate din grânele și boabele de soia ale lumii sunt date hrană
animalelor, consecința acestui fapt fiind o risipă uriașă de calorii. Fiindcă pe aceeași suprafață de pamant necesară producerii unui kilogram de carne
ar putea fi recoltate în aceeași perioadă de timp 200 kg de roșii sau 160 kg de
cartofi.Conform studiilor, dacă americanii ar mânca cu 10% mai puțină carne,
cantitatea de cereale economisită ar putea salva de la foamete aproximativ un
miliard de oameni. Și nu putem să nu luăm în considerare risipa mondială de
apă, după estimările oamenilor de știință, pentru a produce un kg de carne este
necesară aceeași cantitate de apă cât ar putea face o persoană duș în fiecare
zi, timp de un an. Zootehnia este o amenințare gravă pentru mediul în care
trăim. Potrivit unui raport recent publicat de FAO(Organizația pentru Alimentație
și Agricultură a Națiunilor Unite) sectorul zootehnic generează mai multe gaze
cu efect de seră decât transportul. Cu toate acestea, față de anii 1970
consumul de carne este dublat la nivel global, și se prevede cel puțin încă o
dublare în următorii 40-50 de ani. Rezultatul evoluției continue a sectorului
zootehnic este faptul că multe din funcțiile ecosistemului sunt în declin,
miliarde de oameni mor de foame din cauza irosirii iresponsabile a alimentelor
pentru creșterea animalelor, în țările înalt dezvoltate poluarea cauzată de
fermele de animale este aproximativ de 130 de ori decât cea cauzată de oameni,
milioane de păduri defrișate pentru a fi transformate în terenuri agricole,
respectivele fiind devastate în câțiva ani din cauza exploatării excesive și
chimicalelor etc. Respectiv, această problemă nu este una simplă și nu poate fi
definită prin afirmații simpliste precum: ”dacă n-am mânca noi animalele ne-ar
mânca ele pe noi” sau ”s-ar fi înmulţit
într-o mie de ani încât ar fi sufocat planeta”.
În primul rând animalele nu s-ar mai înmulți în așa hal dacă ar scădea
cererea și producerea cărnii. Deoarece
pe masură ce cererea pentru carne scade, mai puține animale vor fi crescute
pentru hrană. Fermierii ar înceta să crească așa multe animale și s-ar orienta
către alte tipuri de agricultură. Iar când animalele vor fi mai puține, ele vor
putea trăi în condiții naturale. Este imposibil, este demonstrat de savanți
acest fapt, animalele, în mod natural, niciodată nu s-ar înmulți atât de mult
încât să sufoce planeta. Dar dezvoltarea continuă a zootehniei, da, într-adevăr
sufocă planeta. Și cine face asta dacă nu omul?
4. Ce spun acum are mai puțin
legătură de afirmația de la punctul 4. Dar e un răspuns la convingerea ta că un
animal sau o salată e același lucru, și că, eu vegetariană fiind, oricum omor
vietăți, omor plante. Deci, ideea este ca trebuie să tindem să minimalizăm
suferința în lume. Cel puțin eu sunt convinsă de acest fapt. :) Respectiv,
vegetarianismul ar fi opțiunea cea mai umană. Chiar dacă nu putem evita în
totalitate să aducem daune mediului și ființelor vii, să evităm asta macar pe
cât e posibil. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a reduce
suferința.
Și oricum, nu putem compara
suferința unui animal cu cea a unei plante. În primul rând plantele nu suferă
în adevăratul sens al cuvântului. Ele nu au sistem nervos central. Prezența
acestuia ar fi necesară doar dacă ar fi coordonată cu instinctul de supraviețuire.
Plantele nu pot fugi de durere, nu au impulsul să alerge din pădure pentru a
evita un incendiu, nu încearcă să fugă de prădător. Plantele nu au conștiință.
Prin termenul «conştiinţă», eu am în vedere
capacitatea de a simţi senzaţii precum durerea, suferinţa, şi dorinţa de
a trăi. Ele nu manisfestă nici un comportament
ce ar atesta prezența acesteia și nici nu le-ar fi de folos, atâta timp
cât nu este un avantaj în lupta pentru supraviețuire.
5. Voi începe cu asocierea brad - salată, enunțată în punctul 5. În primul
rând, salata e crescută de către om exclusiv pentru alimentație, altfel nu are
nici un rost producerea acesteia, ar fi o irosire de resurse. Spre deosebire de
salată, bradul poate să crească zeci de ani în voia lui în pădure, independent
de existența umană, și datorită lui și altor copaci, biodiversitatea să fie
echilibrată. Copacul din pădure poate avea o viață perfectă, lungă și
sănătoasă, fără nici o implicare umană. E adevărat faptul că noi alegem să
tăiem copaci pentru utilizarea lemnului în diverse feluri, unele din ele
importante pentru supraviețuire, de altfel, nu pentru plăcerea estetică sau din
capriciu. Însă atâta timp cât luarea lemnului din păduri este monitorizată și gestionată corect, iar plantarea copacilor
pentru compensare are loc cel puțin dublu, putem trăi în echilibru cu natura.
Într-adevăr, asta e o variantă un pic idealizată și bussiness-ul cu lemn
trebuie reevaluat și necesitățile noastre trebuie să fie doar acelea
definitorii în raport cu supraviețuirea.
Dar, cert e că frizează ridicolul să
comparăm copacul și salata. Și mai ridicol e să punem la același nivel salata,
bradul și porcul. Spre deosebire de salată, care crește pentru a fi mâncată, și
de brad, care crește în voia lui în pădure(nu pentru a fi tăiat), porcul e ființă
vie, e ființă ce simte durerea exact ca noi. E animal cu drept la viață precum
suntem și noi. Și dacă n-ar fi fost domesticit de către om, trăia în voia lui
absolut independent de acesta, precum trăiește și bradul până nu e tăiat. Altceva e că oamenii au domesticit mai multe
animale, pentru folosul propriu, le înmulțesc, irosesc resursele naturale,
dăunează mediului (pentru asta vezi punctul 3).
Și, e cert că sunt subiectivă, dar afirm că pentru mine creșterea porcilor,
spre deosebire de cea a salatei, nu e afacere, e pur măcel. Și mă bucur că nu
doar pentru mine.
Cât privește bradul de Crăciun, acesta ar crește sănătos în pădure zeci de
ani și ar aduce mult folos mediului și omului, dacă n-ar fi tăiat din pur
capriciu, sau din așa-zisa necesitate estetică, pentru a fi ținut în casă
câteva săptămâni. Deci, să vedem diferența. Salata e crescută pentru mâncare,
altfel nu are rost să utilizezi terenul agricol pentru ea. Iar bradul ar trăi
minunat în pădure fără a fi atins de om. Și chiar dacă sunt plantați în
terenuri special amenajate, oricum afacerea cu brazii vine dintr-un capriciu
uman. De ce să nu ne reconsiderăm necesitățile pentru a trăi sustenabil? De ce
să irosim terenurile pentru a crește brazi pentru Crăciun, pe care să-i ținem 2
săptămâni în casă și să nu aducă nici un folos, nici nouă, nici mediului, în
loc să le folosim rațional, pentru a scădea din cele 8,8 milioane de oameni
care mor anual de foame?
Și da, nu afirm că bradul de plastic ar fi soluția, pentru că într-adevăr
producerea acestora dăunează stratului de ozon, ca și producerea multor obiecte
din plastic. Dar totuși, un brăduț de plastic poate fi împodobit 30 de ani la
rând, și dacă punem alături 30 de brazi tăiați în fiecare an cu unul pentru 30
de ani, putem alege din două opțiune rele una mai puțin rea. Altă soluție ar fi
bradul în ghiveci, care poate fi plantat după ce e ținut în casă pentru
plăcerea estetică...
Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, eu
nu pun bradul la același nivel de suferință cu animalul, fiindcă bradul nu
poate să sufere când e tăiat, în sensul durerii, însă mediul suferă din cauza
lipsei bradului, și locul acestuia este în pădure, și el poate trăi bine mersi 100 de ani acolo, aducând folos și
ecosistemului, și omului. Ce folos vă aduce bradul în sufragerie timp de 2
săptămâni? În sens de folos vital, nu estetic. Și dacă, totuși, e atât de
necesară prezența acestuia pentru atmosferă și tradiție, poate fi improvizat în
orice mod, cât mai creativ posibil.
Cu privire la încălțămintea din
piele și hainele de blană, eu, vegetariană fiind, încerc să le folosesc cât mai
puțin posibil și nu profit, precum alții
o fac intenționat, de pe urma animalelor tăiate. Spre exemplu nu-mi iau haine
de blană din capriciu și lux; nu cumpăr cosmetică testată pe animale; nu cumpăr
încălțăminte de piele decât de la second hand-uri, respectiv aceasta poate fi
considerată gunoi fiindcă nu o iau de la producător și nu încurajez
înjunghierea animalelor pentru fabricarea acesteia, pur și simplu în timpul
iernii e o necesitate vitală și chiar nu am altă opțiune.
Și oricum, vegetarianismul este un
mod de viață, dacă alegi să trăiești așa, încerci să fii rezonabil și faci tot
ce-ți este în putință ca să provoci cât mai puțină suferință ființelor vii, ca
să dăunezi cât mai puțin mediului, și acest fapt nu se limitează doar la
mâncarea animalelor ci și la multe alte acțiuni legate de armonia om-natură,
spre exemplu tăierea brazilor, care nu are nici o justificare logică dacă e să
o privim din prisma necesităților vitale, pentru supraviețuire.
Și
în încheiere, cu drag, un citat de Alice Walker: "Animalele trăiesc din
rațiunile lor proprii. Ele n-au fost create pentru oameni, așa cum negrii n-au
fost creați pentru albi, sau femeile pentru bărbați."
Sărbători cât mai fericite vă doresc, să încercăm
cât mai puțin să dăunăm lumii în centrul căreia trăim :).
frumos :)
RăspundețiȘtergere