Scriitor din R. Moldova: Drumul spre Europa ne va scapa de mult putregai Interviu
Foto: Tiuk!Intr-un interviu acordat Ziare.com, scriitorul vorbeste despre procesul de creatie, situatia intelectualului roman, dar si despre Moldova in umbra lui Putin si amenintarea Rusiei.
Cum arata Romania intelectualilor, intr-o perioada cand lumea romaneasca este dominata de televiziunile de stiri preocupate de rating si breaking news? E diferita situatia in Moldova? Cum arata intelectualitatea moldoveana?
Intelectualitatea romaneasca, de pe ambele maluri ale Prutului, e jalnica. Nu ca nu am avea intelectuali veritabili, care ne-ar putea servi drept modele, ci pentru ca traim intr-o lume care inca schioapata intre vechile si noile valori. Lucrurile de-abia se asaza in Moldova, iar in Romania, din pacate, deja se asaza prost. Avem intelectuali veritabili, dar cui ii pasa, intr-un mediu care protejeaza si promoveaza plagiatorii?
Inainte de revolutie se vorbea despre "rezistenta prin cultura". Prin ce mai rezista acum poporul roman? Mai exista resurse de creativitate in acest popor preocupat de dificultatile zilnice?
Poporul roman a scris cel mai bine despre moarte. Prin asta si rezistam. Avem toate conditiile pentru a ajunge la exasperare. Cred ca nu mai e mult pana vom avea un nou Cioran, daca nu a aparut deja pe undeva. Sunt mai multe sanse ca acest nou Cioran sa scrie din Spania. Sau din Italia. Sau din Canada. Despre moartea din Romania.
Da, exista sintagma "rezistenta prin cultura". Doar ca nu-mi place s-o folosesc. Pentru ca au existat Paul Goma si altii care au rezistat altfel, si prin teroare, prin tortura. Ei sunt un model adevarat pentru mine. Ar trebui sa fie pentru tot romanul.
Dar vedem la televizor tortionarii care se lauda cum ii smulgeau barba lui Goma. Si Dan Diaconescu rade, ah, ce rade, si dupa el se iau si altii si in felul asta radem de ce avem mai sfant, apoi ne intrebam de ce nu avem cultura. Pentru ca radem la "glumele" tortionarilor. Dupa asta urmarim stiri in exclusivitate cu ce a mai facut una Dragusana si interviuri cu noua iubita a lui Adi Cristea.
"Intelectualul" roman mai degraba face un party de manele decat sa citeasca o carte de Paul Goma. Creativitatea noastra se rezuma la mici, carnati si sprit.
In Romania, ideea de intelectual a fost pervertita si, in amestec cu sfera politica, a devenit de nerecunoscut. Este o situatie valabila si pentru Moldova?
Din pacate, da. Dar in alte doze. Scriitorul basarabean se fereste de partid, pentru ca avem atatea exemple cand politica a stricat un scriitor. In schimb, da, eu, de exemplu, scriu despre ce se intampla in costireata politicii moldovenesti. Mai putin in literatura, mai mult in editoriale.
Uneori vreau sa nu mai scriu despre asta, alteori totul e atat de insuportabil, incat simt ca e necesar sa fac asta, e datoria mea.
Cum se mai pot reaseza valorile in Romania?
Sa i se redea lui Paul Goma cetatenia romana, cu scuze din partea poporului roman, printr-o scrisoare semnata de presedinte, prim-ministru. Ar fi un inceput, chiar daca tardiv.
Cat de dificil este pentru un tanar scriitor, fie el roman sau moldovean, sa se afirme? Ce mijloace are la indemana? Cum il primeste comunitatea scriitorilor consacrati?
Un scriitor trebuie sa scrie bine in primul rand. Daca se gandeste la afirmare - locul lui e mai degraba in politica sau jurnalism. Daca un scriitor e bun, nu trebuie sa-si bata capul cum sa intre in canon. Pentru ca nu avem asa ceva.
Sa nu exageram, scriitorilor din perioada totalitarista le-a fost mai greu. Unii au iesit ca porcii din comunism, altora li s-au publicat cartile doar dupa. Prima carte a tatalui meu a aparut dupa cinci ani de la moarte. Asta nu l-a impiedicat sa fie un bun scriitor. Nu i-a impiedicat nici pe cei de la Teatrul National din Chisinau sa faca o piesa dupa o carte de-a lui.
Cum scrieti? Care este procesul? Scriitura este singura modalitate de exprimare artistica sau va intereseaza si alte medii? Ce va inspira?
Cate-o poezie sau proza scurta pot scrie in orice conditii. Cand insa e vorba de roman, am nevoie de o perioada in care sa nu fac nimic altceva. Intr-un loc cu cat mai putini oameni. Asta ma ajuta sa intru in atmosfera romanului si sa scriu coerent. De-aia sunt atat de importante rezidentele pentru scriitori. De regula ma inspira ceea ce ma intereseaza.
Trilogia "Letopizdet" este despre tinerii tranzitiei, "157 de trepte spre iad" sau "Salvati-ma" la Rosia Montana este si despre febra aurului. Pe vremuri am mai facut stenciluri si masti, mai fac afise. Dar astea sunt hobby-uri, ma relaxeaza.
Cum v-a influentat scriitura situatia politica din Moldova, faptul ca tara s-a aflat atata timp sub influenta Moscovei? Ce va asteptati sa se schimbe odata cu angajarea pe traseul european?
Situatia politica din Moldova m-a "inspirat" pentru peste 100 de editoriale. Acum scriu un roman in care actiunea se desfasoara in viitor, iar personajele sunt politicienii (dar nu numai) de azi. Totul din perspectiva unui cioroi. Cand va aparea romanul - atunci veti avea raspunsul meu complet.
Drumul spre Europa ne va scapa de mult putregai, pe care il caram acum in spate. Vom scapa si de vesnica teroare comunista dinspre Siberia. Restul depinde de noi.
Cum se vede din Moldova ce se intampla in Ucraina? Cum este privit Vladimir Putin de catre intelectualitatea din Moldova? Va temeti pentru Moldova?
E pur si simplu ingrozitor ce se intampla in Ucraina. E foarte aproape de noi si toata lumea ne spune: voi urmati. Suntem deja obisnuiti cu tranzitia, criza, saracia si coruptia. Dar nu am vrea o "Transnistrie unita". Parca vad ca tot basarabenii vor face Unirea Romaniei, asta ne-ar indeparta de BUK-urile rusesti.
Putin e vazut in Moldova ca un nou Stalin. Si nu doar romanii de aici il vad asa, ci si rusii.
Singurii care bat matanii la portretul lui Putin sunt personaje dubioase ca Dodon (Igor Dodon, liderul Partidului Socialist - n.red.) si Garbuz (Mihail Garbuz, liderul Partidului "Patriotii Moldovei" - n.red.), care inca se distreaza pe banii rusilor si ne imbie intr-o uniune vamala in care avem embargo la vin, fructe si legume.
Sigur ca mi-e teama pentru soarta Moldovei. Mama sta la 80 de kilometri de Odessa, foarte aproape de granita cu Ucraina. M-am saturat de bubuiturile pe care le auzeam in timpul razboiului din Transnistria, cand eram copil. Cum am scris in cel mai nou poem: "cand aud bubuituri/ nu stiu ce se intampla/ sunt artificii la Purcari/ sau/ a inceput tirul/ terrorusiei /din transnistria" (Terrorussia).
Interviul a aparut pe http://www.ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu