Iustin PANȚA
ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ
Atunci m-a privit ca funcționara de la C.E.C-ul din colț,
când se uita la poza din buletin, apoi la tine -
verifică dacă semeni cu cel de-acolo.
De aceea am intrat iarăși, tot ea servea, am cerut o bere,
de data asta nici măcar nu m-a privit,
Am plătit, nu m-am atins de bere și am comandat imediat încă una.
Mi-a adus-o și pe aceasta fără să mă privească.
Am plătit, fără să fi dus halba la gură, am comandat încă una.
Ea mi-a adus-o și pe aceasta fără să mă privească.
Și așa mai departe.
Intri într-o cârciumă, comanzi o halbă, chelnerul te servește cu promptitudine,
te simți bine. Îți aprinzi o țigară, într-adevăr te simți bine în localul
acesta, când tocmai citești pe tăblița agățată pe peretele din fața ta: „Astăzi
nu se fumează.” Indispus îți stingi țigara. Buna-dispoziție s-a dus...Știi că
întotdeauna va fi astăzi, că mâine, dacă vei veni aici va fi astăzi, că peste o
lună când vei reveni va fi valabil „Astăzi nu se fumează”.
Deveisem singurul ei client. Masa se sumpluse de halbe,
făceam comandă după comandă
făceam comandă după comandă.
Ea îmi lua invariabil banii. 7 lei x n și-mi întorcea imediat spatele.
Ceilalți plecaseră. Ea a început să pună scaunele peste mese,
era ora închiderii. A venit, privind în pământ, să-i plătesc ultima halbă.
Nu mai am cu ce să plătesc, i-am spus.
Atunci ea și-a ridicat ochii spre mine.
PROPUNEREA MEA:
Acesta e poemul lui Iustin Panța, un poem de dragoste, în care a utilizat procedeul DETALIULUI DESFĂȘURAT, LĂȚIT; EXTINS, ÎNTINS, AMĂNUNȚIT, DESCOMPUS ÎN ALTE ZECI DE ELEMENTE, VĂZUT PARCĂ LA MICROSCOP. Dacă oricare alt poet ar fi spus pur și simplu am comandat toată ziua bere și nu am băut nicio halbă, ideea asta IUSTIN PANȚA o detaliază la infinit, enumerând fiecare halbă pe care n-a băut-o.
Faptul că stă într-o berărie și nu bea bere- e un detaliu semnificativ. În orice berărie oamenii rămân pentru a bea bere. Personajul din poem a venit însă pentru chelnerița care servește. Dacă ar fi băut și el bere, cu ce-ar fi impresionat-o? Or, el îi atrage atenția tocmai prin faptul că a stat toată ziua în crâșmă și nu a băut nimic.
Metonimic, personajul din poem îi spune chelneriței că el pentru ea a venit. S-a lefterit - și-a pierdut toți banii- pentru chelneriță. Care, probabil, trebuie să fie foarte frumoasă, odată ce tânărul din poem și-a pierdut capul după ea.
Poemul e și un poem de dragoste. Sau, în primul rând, e un poem de dragoste. Poetul însă nu folosește cuvinte ca - ea era atât de frumoasă că eu mi-am pierdut capul după ea- te iubesc- sunt mort după tine- tu ești totul pentru mine- nu-mi pot imagina viața fără tine- deși toate aceste lucruri sunt sugerate. Sunt sugerate- fără a fi spuse. Poemul e despre asta, dar toate astea le deducem plecând de la situația înfățișată în poem.
Ajunși aici, PROPUNEREA MEA e să scriem și noi un POEM DE DRAGOSTE,
fără să folosim cuvinte ca: te iubesc, mi-am pierdut capul după tine, tu ești sensul vieții mele, mi-e dor de tine, înnebunesc fără tine, sunt mort după tine, vrei să fii iubita mea, fără tine voi fi un beți ca toți ceilalți bețivi, fără tine sunt un om ca toți ceilalți oameni, fără tine viața mea nu are sens- dar toate aceste cuvinte să le sugerăm. Să construim niște situații din care să deducem toate aceste lucruri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu