poem rescris
ca un cactus înfăşurat în bandă de scotch
îmi doresc să fiu altundeva
m-am săturat să-mi vorbească doar genii şi loci
trebuie să ies prin fereastră cumva
pe podul de deasupra râului bega
aş merge ca-ntr-un refren prelungit
să mă poarte de mână ghecev sau strega
într-un poem cu sfârşit fericit
m-aş plimba zilnic prin piaţa unirii
să dau porumbeilor firimituri
strada rătăcirilor şi regăsirii
din amintiri vor rămâne poate frânturi
sunt blocată între prieteni de-o vară
în cafenele ticsite cu fum de ţigară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu