Iata ce ati putea citi in paginile mele de miine din TIMPUL

Doua texte de-ale mele- un comentariu despre Gala UNITEM, intitulat UN MARE ENTUZIASM SI CATEVA MICI NEAJUNSURI, o cronica la o carte a lui Victor DUmbraveanu, un text al lui Petru Negura despre studentii basarabeni, un text de Mircea V CIOBANU, Vom afla la ce lucreaza in prezent prozatorul Nicolae Rusu, la un critic pe saptamana e Margareta Curtescu, Lilia Dragneva se revolta contra unor artisti anonimi care au ajuns la Bienala din Venetia, La premiera editoriala- prezint revista Limba Romana. De asemenea, Andrei Burac traduce un poem exceptional al unei poete din Japonia despre Japonia. Si inca multe altele.

PROGRAMUL TEHNIC AL FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL AL ŞCOLILOR DE TEATRU CLASSFEST, CHIŞINĂU, 4-8 APRILIE 2011

INTRAREA LIBERĂ





LUNI , 4 APRILIE 2011
17.30 - Teatrul Republican Luceafarul 30 min
Recital muzical susţinut de studenţii
Facultăţii Artă Instrumentală , Compoziţie şi Muzicologie

18.00 - Teatrul Republican Luceafarul
Deschiderea Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru ClassFest.

18.30 Teatrul Republican Luceafărul 2h.10 min
Spectacolul Calandria de Bernardo Dovizi da Bibbiena,
regia Vlad Ciobanu, lector superior
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice,
Chişinău.



MARŢI, 5 APRILIE

10.00 . Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 30 min.
Vernisaj, expoziţie de fotografie,
realizate de studenţii catedrei Multimedia,
coordonator artistic Nicolai Pojoga, lector superior
Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice,
Republica Moldova.

10.30. Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 30 m.
Vernisaj, expoziţie de scenografie
realizat de studenţii catedrei Teatrologie şi Scenografie
coordonatori artistici Vlad Bulat, conf. univ.
Efim Eliţa, lector superior
Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice
Republica Moldova.

11.00 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 1h 30 min
Spectacolul O Scrisoare pierdută de I.L.Caragiale
Teatru de Animaţie
regia Aurelian Bălăiţă, conf. univ. dr.
Anca Ciofu – Zavalichi
Universitatea de Arte G.Enescu,
Iaşi, România.

15.30 Teatrul Rrepublican Luceafărul 2h.30 min
Spectacolul Gaiţele de Alexandru Kiriţescu
regia Daniela Lemnaru
Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş, România

18.00 Teatrul Municipal Satiricus, I.L.Caragiale 1h 40min
Spectacolul Comedianţii de Eduardo De Filippo,
regia Emil Gaju, conf. univ. inter.
Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice
Chişinău, Republica Moldova.







MIERCURI, 6 APRILIE

11.00 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 45 min
Geneze – spectacol de teatru de umbre
regia, Aurelian Bălăiţă, conf. univ.,dr.
Universitatea de Arte G.Enescu,
Iaşi, România.

15.30 Teatrul Republican Luceafărul 1h 30 min Spectacolul D`ale Carnavalului de I.L.Caragiale, regia Mihai Iorga, lector, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău, Republica Moldova.

18.00 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 1h 55 min
Spectacolul Menajeria de sticlă de Tennesee Williams
regia Revaz Şatakişvili
Universitatea de Stat de Teatru şi Film Shota Rustaveli
Tbilisi, Georgia.






JOI , 7 APRILIE 2011
9.00 Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice 2h
Atelier de creaţie Actorul şi expresia corporală
susţinut de Nicolai Kazmin, lector superior
Ianuş Petraşcu, lector superior
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
Chişinău, Republica Moldova

10.00 Dezbateri Învăţământul teatral în contextul Procesului de la Bologna.
Participă cadre didactice din străinătate şi de la Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice.
2h.30min.

11.00 Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice,
Program artistic la disciplina Expresie corporala
regia Nicolai Kazmin, lector superior
Ianos Petraşcu, lector superior
Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice
Chişinău,Republica Moldova.

15.30 Teatrul Ginta Latină 1h.
Spectacolul Bacantele după Euripide
regia Andrei Măjeri, clasa profesorului Gelu Badea,
Universitatea Babeş-Bolyai
Cluj-Napoca, România.

18.00 Teatrul Dramatic rus de Stat A.P.Cehov 1h.50 min
Spectacolul TragiDrameDia după I.Karpenco-Karîi şi A.Vampilov
regia Iurii Vâsoţki, prof.univ, Maestru în arte
Universitatea de Stat de Teatru, Film şi TV Karpenko-Karîi
Kiev, Ucraina.

22.00 Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice 1h 30 min
Spectacolul Cântareaţa cheală de Eugene Ionesco
regia Veaceslav Sambriş
Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice
Chişinău, Republica Moldova.







VINERI, 8 APRILIE 2011

11.00 Teatrul Municipal de Păpuşi Guguţă 45 min
Spectacolul Taina inelului de S.Vangheli
regia Victor Ştefaniuc, prof.univ.
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
Chişinău, Republica Moldova.

13.00 Teatrul Naţional Mihai Eminescu sala V.Cupcea 1h.55 min
Spectacolul Dragă Elena Sergheevna de L.Razumovskaia
regia Ludmila Kucerenko, lector superior
Academia de Stat de Arte din Belarus.

17.30 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 30 min
Recital musical, susţinut de studenţii
Facultăţii Artă Instrumentală , Compoziţie şi Muzicologie
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
Chişinău, Republica Moldova.

18.00 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 1h.45 min.
Spectacolul Pa-Dam, Pa-Dam!
regia Mihai –Gruia Sandu, pr. univ., dr.
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale
Bucureşti, România.

20.00 Teatrul Republican de Păpuşi Licurici
Închiderea Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru ClassFest

Cistelecan

Cultura, Nr. 9 / 10 martie 2011


Eseistica lui Alexandru Muşina

Al. Cistelecan


Faima de eseist a lui Alexandru Musina nu e cu nimic mai prejos decât cea de poet. Si asta pentru ca Musina s-a angajat de la bun inceput in frontul programatic al generatiei ‘80, fiind si unul dintre animatorii de idee ai generatiei, nu doar unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai ei. Primele sale eseuri sunt, de fapt, o poetica explicita si militanta (iar acest caracter se va pastra de-a lungul tuturor volumelor), dar treptat aria – nu de interes, ci de argumente – se largeste si Musina isi extinde meditatiile incisive asupra conditiei intregii poeziei moderne, iesind, ca moralist hard, si in spatiul mai larg al culturii si moravurilor românesti. Cele mai percutante eseuri migreaza din volum in volum (producând un efect de redundanta), dar si fara aceste reluari unitatea de ton si atitudine a lui Musina e imediata. Tonul eseurilor sale e colocvial (pâna la stilistica premeditata a taclalei) si caustic, ironic si histrionic, transant si rezolut, oarecum in raspar cu gravitatea problemelor abordate. Musina nu ezita sa nareze anecdote, picanterii, experiente personale, facând intotdeauna spectacol discursiv si argumentativ.

Tot articolul e in revista CULTURA

Petru Negura ne spune

Dragi colegi,
Vă anunțăm că această sesiune a Forumului Plural, cu prezentarea lui Petru Negură, se va ține joi 31 martie, la 16.00 (nu la 17.00, cum a fost programată inițial). Vă cerem scuze pentru eventuale incomodități.
Vă așteptăm cu drag.
Forum Plural

Fuhanku

Cum să-mi spăl picioarele
fără ca să tulbur apa asta
atât de cristalină?

Takuboku

Ţăranii au renunţat la sake.
La ce o să mai renunţe oare,
când o să le fie şi mai al dracului?

Emil Brumaru

Întîmplare…




Era un înger care se oprise
Nedumerit de-nfumurarea mea
De-a scotoci prin lucruri şi prin vise
Semnele calde, moi şi nepermise
Ale femeilor cu coapsa grea…

Era un înger ce mă dojenea.

Aureola i se aburise
Şi aripile le mişca abia
În aerul albastru ce încins e
De-adolescenţa frîntă-n catifea…




din revista Romania Literara

Poet japonez tradus de Andrei Burac

SUMAKO FUKAO


stropii din stele,
stropi de rouă
ce ţi-au alunecat pe faţă
când treceai pe cărare -
erau lacrimile mele.

Petru NEgura invita

Petru Negură: Studenții moldoveni în România (1990/91)
31 martie la 17:00
Locaţie: Universitatea de Stat din Moldova, bloc principal (lîngă Turn), etaj 5, sala 511


Vei participa?

Machi Tawara



Cu creionul
rotunjesc cuvintele apăsat,
până se rupe hârtia:
"Poţi să iubeşti omul
dar să nu-l crezi deloc".

traducere de Andrei Burac



Posted by şarmant at 10:44:00 PM
Labels: literatura

Pozele sunt de la sedinta de ieri

unde am discutat poezia Aureliei Borzin, cuprinsa in cartea Chisinaul e o tableta de ciocolata!

ieri la Vlad IOVITA

Ieri la Vlad Iovita am discutat cartea Aureliei Borzin "Chisinaul e o tableta de ciopcalata", in prezenta autoarei. A fost si Petru Negura. In general, au fost 11 sau 12 oameni la cenaclu. Ar fi putut veni si mai multi , daca nu am fi fost concurati de No saga, unde au mers Buzu si Cristi. Sedinta a fost una deosebit de interesanta. Discutiile au fost sincere si aplicate. Toti au vorbit la concret despre textele autoarei, fara apa de ploaie si complimente gratuite. Ideea care se desprinde e ca discutiile despre literatura sunt foarte captivante. Nu as vrea sa rezum in doua cuvinte despre ce am vorbit, pot sa spun, insa, ca m-am simtit ca pe vremuri la cenaclul Interval din Brasov!

alte foto

foto: Petru Negură

foto azi

astea ca sa nu mai zica sandu pe fb ca suntem naspa si fugim la uniune sa mancam in loc sa facem cenaclu. avem si video ;)

Ce ati putea gasiti in paginile mele de cultura din Timpul?

O tableta despre o poeta care facuse furori in perioada sovietica si azi e urita de toti. Tableta se intituleaza CAZUL LEONIDEI LARI: urita si de comunisti, dar si de democrati. Cronica mea de carte, de data asta, e despre Ruleta Romaneasca al lui Leo Butnaru. Andrei Burac traduce un nou poem japonez, de/o frumusete rara. Cobileanski reactioneaza in contextul polemicii cinematografice. Veti mai gasi un fragment dintr-un articol de Eugen Lungu, preluat din Sud/est , in care aflam ca Adrian Marino ii cam detesta pe basarabeni. Criticul saptaminii e Vlad Caraman cu o cronica despre Constantin Stere. Si inca multe altele!

Vă aşteptăm cu drag la cea de-a cincea ediţie a Premiilor Observator cultural, care va avea loc luni, 28 martie, la Teatrul Odeon, începînd cu ora 19.00.



În cadrul Galei se vor anunţa premianții de la fiecare categorie, pe baza nominalizărilor:
Proză

Gabriela Adameșteanu, Provizorat, Editura Polirom

Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil, Editura Polirom

Ioan Groșan, Un om din Est, Editura Tracus Arte

Marin Mălaicu-Hondrari, Apropierea, Editura Cartea Românească

Radu Mareș, Cînd ne vom întoarce, Editura Limes

Ovidiu Nimigean, Rădăcina de bucsau, Editura Polirom

Constantin Stan, Gde Buharest, Editura Charmides
Poezie

Mircea Cărtărescu, nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas

Teodor Dună, de-a viul, Editura Cartea Românească

Ion Mureșan, cartea Alcool, Editura Charmides

Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal), Editura Cartea Românească

Radu Vancu, Sebastian în vis, Editura Tracus Arte
Critică/ Istorie literară/ Teorie literară

Corina Ciocârlie, În căutarea centrului pierdut, Editura Art

Virgil Podoabă, Secvența inflamată. Critică și creație conceptuală la Mircea Martin, Editura Paralela 45

Ion Pop, Din avangardă spre ariergardă, Editura Vinea

Cornel Ungureanu, Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Mircea Eliade, Editura Cartea Românească

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația ’80. Poezia, Editura Tracus Arte
Eseu/ Memorialistică/ Publicistică

Livius Ciocârlie, Cu fața la perete, Editura Cartea Românească

Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, Editura Polirom

Ioana Pârvulescu, Cartea întrebărilor, Editura Humanitas

Doina Uricariu, Maxilarul inferior, Editura Polirom

Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații, Editura Polirom
Debut

val chimic, umilirea animalelor, Casa de pariuri literare (poezie)

Raluca Dună, Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură și pictură. Din Antichitate pînă în Renaștere, Editura Tracus Arte (teorie literară)

m. duțescu, și toată bucuria acelor ani triști, Editura Cartea Românească (poezie)

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Editura Cartier (eseu)

Anca Hațiegan, Cărțile omului dublu. Teatralitate și roman în regimul comunist, Editura Limes (critică)



În cadrul Galei se vor mai acordă alte două premii:

– Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia;

– Premiul Cititorilor, acordat pe baza voturilor exprimate de cititori pe site-ul revistei: www.observatorcultural.ro (se poate vota, pînă în dimineaţa zilei de 28 martie, în coloana din dreapta; cititorii optează pentru volumul preferat, înregistrarea votului făcîndu-se apăsînd pe butonul „Votează!“; rezultatele sînt însumate şi se pot vedea imediat după acordarea votului).



Juriul de anul acesta este alcătuit din Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici, Carmen Muşat (preşedintele juriului).

DISCUTII DESPRE AURELIA BORZIN

Poimiine, simbata la ATELIER vor avea loc discutii despre cartea de poezie a Aureliei Borzin Chisinaul e o tableta de ciocolata! In prezenta autoarei!
Atelierul are loc la BP Hasdeu, la 17.00!
V a a s t e p t a m!

Eugen Ionesco

Jurnal în fărâme 


NU SE POATE SPUNE că arta e lipsită de orice valoare spirituală. Artistul e totuşi superior omului de rând, tehnicianului, politicianului, adică persoanelor cu totul inconştiente. Cu toate astea, nici mare lucru nu e de capul lui. Arta nu aduce cu sine nici o iluminare. Degeaba a scris Arthur Rimbaud Iluminările, degeaba se spune că era vizionar, eu unul nu cred nici în vizionarismului lui nici în alte vizionarisme literare, nici o secundă nu cred în iluminările lui. Arta aduce o mică, foarte mică licărire, o mică licărire cenuşie, un mic început de iluminare, înecat în trăncăneală.
Cuvintele, se ştie, nu spun nimic, dacă pot să mă exprim astfel: în cel mai bun caz, un gest neaşteptat, o imagine, o întâmplare, un cuvânt ivit nu se ştie de unde te pot împinge spre experienţa indicibilă. Faptul că mă exprim cu rigoare sau fără, că metafora e potrivită sau inadecvată, cărată de o verbozitate confuză şi delirantă, toate astea n-au nici o importanţă; oricum spiritul din adânc se pierde în explicaţii. Experienţa profundă n-are cuvinte. Cu cât mă explic mai mult, cu atât mă înţeleg mai puţin. Desigur, nu totul e incomunicabil prin cuvinte, adevărul viu însă este. Cuvintele nu spun exact decât ceea ce se poate spune, toate astea sunt încă de mult şi bine cunoscute. Admise. Nu numai admise, ci şi contestate, considerate inadmisibile. Iar dacă toate astea sunt de mult cunoscute şi întruna repetate, iar noi tot cu nimic nu am progresat, înseamnă că am dreptate.

UN SINGUR CUVÂNT te poate pune pe cale, un al doilea te tulbură, al treilea îţi produce panică. Cu al patrulea începând, confuzia e absolută. Logosul era totdeodată şi acţiune. A devenit paralizie. Ce anume e un cuvânt? Tot ceea ce nu e trăit cu o intensitate arzătoare. Când spun: oare merită viaţa să mori pentru ea? şi asta tot un cuvânt este. Dar măcar e comic. Toată lumea a putut observa cât de mult vorbesc despre limbaj tinerii sorbonarzi, normalieni, eseişti, distinşi gazetari, retori şi alţi intelectuali progresişti şi cu stare. A devenit o obsesie şi un tic. Dacă atât de mult se vorbeşte despre limbaj, e pentru că eşti obsedat de ceea ce-ţi lipseşte. Şi pe vremea turnului Babel trebuie că se vorbea mult despre limbaj. Aproape tot atât de mult ca şi astăzi. Verbul a devenit verbiaj. Toată lumea are un cuvânt de spus.
Cuvântul nu mai arată. Cuvântul trăncăneşte. Cuvântul e literar. Cuvântul e o fugă. Cuvântul împiedică tăcerea să vorbească. Cuvântul asurzeşte. În loc să fie acţiune, te consolează şi el cum poate pentru faptul că nu acţionezi. Cuvântul toceşte gândirea. O deteriorează. Tăcerea e de aur. Garanţia cuvântului trebuie să fie tăcerea. Din păcate, e inflaţie. Şi acesta e un cuvânt. Câtă civilizaţie! E de ajuns ca spaimele să se depărteze de mine şi încep să vorbesc în loc să încerc să împresor realitatea, realitatea mea, realităţile, aşa fel încât cuvântul să înceteze să mai fie o unealtă de săpat

Anunt

Simbata 26 martie discutam cartea de poezie a Aureliei Borzin Chisinaul e o tableta de ciocolata. In prezenta autoarei! La Biblioteca B P Hasdeu! Adica tot acolo!

marian vasile

Cântec pentru chitară, munte şi frigărui cu ceapă (natură moartă cu pictor beat şi chitară rece) 
de dor şi alte plecări

Iepuraş, iepuraş
Ţi-aş rima coada cu marş
Sexual, sexual
Fi-mi păcat sacerdotal.

Te-aş beli peste imaş
Iepuraş, iepuraş
Dă-mi o ţâţă, dă-mi un glas
Contrabas, contrabas.

Cam atât, cam atât
Sângerează-mi vin în gât
Iepuraş, iepuraş
Ţop pe capră la oraş.

Fi-mi păcat sacerdotal
Sexual, sexual
Ţi-aş rima coada cu marş
Iepuraş, iepuraş…

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13975134/C%C3%A2ntec_pentru_chitar%C4%83,_munte_%C5%9Fi_frig%C4%83rui_cu_ceap%C4%83_(natur%C4%83_moart%C4%83_cu_pictor_beat_%C5%9Fi_chitar%C4%83_rece)

Ota Niwa, poet japonez tradus de Andrei Burac

Sar peste o băltoacă.
Strigoul pitit înăuntru
scapă prilejul de-a mă înhăţa.

19 martie 2011

 Dumitru Crudu, Sandu Macrinici, Iulia Modiga, Vlad Us

 Elena Boguş

 Valerian Cioban

 Arici

Dumitru Crudu

 Iulia Modiga

 Vlad Us

 Valerian Cioban, Carolina Vozian, Nina Caraman

după atelier

Fraza proaspăt lipită de afişul public de pe bulevardul Ştefan cel Mare este cea scrisă cu verde şi citită în întregime sună cam aşa "lasă statul în wc-ul în care l-ai găsit"cu majuscule. Identitatea celui care a reprodus acest mesaj rămâne secretă din motive de securitate.

foto: Ecaterina Bargan

Natalia Fomina

Am cazut in iarba,
Iarba plina de singe,
iar alaturi de mine - mina domnisoarei in alb.

Sandu Macrinici

asta e fericirea
eu nu vreau asta
vreau fericirea

Poet japonez tradus de Andrei Burac

Takuboku


"Fie, fie ce-o fi!"
Acesta sunt
acum.
Şi mă apucă groaza...

Ecaterina Bargan

reacţii

încerc să-mi explic cum influenţează N.C. asupra mea, astfel încât în conjunctura unui grup de persoane care îşi aţinteşte atenţia asupra ei, ascultând-o cu răbdare, se creează o atmosferă jenantă şi insuportabilă. nonsensul din interiorul ideilor pe care le lansează, nerozia exprimării, stânjeneala celor care volens nolens îi devin părtaşi mărturisirilor, tremurul vocii ei, unele zâmbete reprimate în afară, care, ulterior, s-ar putea transforma epidemic în nişte explozii de râs, toate mă fac să explodez prima, să fiu eu declanşator şi să mă simt vinovată pentru acest lucru, pentru că alţii rezistă. râsul meu nu este o batjocoră în adresa personalităţii N.C., râsul meu este un scut, ceva care mă scoate din ruşinea pe care o trăiesc fără să-i înţeleg sursa. ruşinea mea. şi asta mă scoate din sărite. nu ar trebui să mă simt responsabilă pentru nişte situaţii pe care nu eu le provoc, pentru atmosfera apăsătoare şi penibilă care mereu parcă cade din cer. mai bine decât ceea ce fac ar fi să ies. pur şi simplu să ies, pe uşă, prin fereastră, să mă închid într-un dulap în interiorul căruia să râd isteric, doar pentru ca mai apoi să-mi pot explica amuzamentul aninându-mă de orice nu poate fi jignitor pentru un om: obiectele din interiorul dulapului.

ieri la Vlad IOVITA

am discutat in mare parte texte din poezia japoneza, in semn de solidaritate cu oamenii din Japonia. Apoi am scris haiku-uri si citeva dintre ele iata le publicam si aici.

Elena Boguş

pentru a fi matur ma las de copilaria mea
Asa imi cere viata
Alerg dupa umbra mea

Nina Caraman

Ţaranii si-au scos palariile
în timp ce razboiul
deja s-a sfirsit.

Ecaterina Bargan

am desenat o pasăre
pe o fereastră
şi a zburat

dumitru crudu

Acum câteva zile


În timp ce valuri de zece metri
înghiţeau case, maşini şi oameni
noi discutam la cenaclu un haiku de Takuboku

Ochelarii de fum







32 de prozatori prestigioşi, de la Nicolae Breban la Lucian Dan Teodorovici, reuniţi în antologia Ochelarii de fum, vor veni la Muzeul Literaturii să vorbească despre cărţile lor.

Evenimentul va avea loc vineri, 18 martie, la ora 18, în Rotonda MLR (Bulev. Dacia nr 12)

Ochelarii de fum (Ed Cartex, 2011) face parte din antologiile Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (USR) şi este semnată de:

Cătălin Ţîrlea, Cristian Teodorescu, Dan Silviu Boerescu, Daniel Bănulescu, Daniel Vighi, Doina Ruşti, Dumitru Crudu, Emilian Galaicu-Păun, Florica Bud, Florin Bican, Florina Ilis, Gabriel Chifu, Gabriela Adameştenu, Horia Gârbea, Radu Pavel Gheo, Ioan Cărmăzan, Ioan Groşan, Ioana Dragan, Ion Iovan, Iulian Ciocan, Jan Cornelius, Lucia Verona, Lucian Dan Teodorovici, Lucian Mîndruţă, Maria Manolescu, Mariana Gorczyca, Mihaela Perciun, Nicolae Breban, Radu Aldulescu, Ştefan Agopian, Ştefania Coşovei, Varujan Vosganian


Prefaţă: Paul Cernat

Discuţiile sunt moderate de Lucian Pricop

Cele mai bune FILME SCURTE made in România şi Moldova VIN LA CHIŞINĂU!

FILMUL DE PIATRĂ aduce la Chişinău filmele

câştigătoare de la ediţia 2.0, în frunte

cu "BALONUL" (MADE IN MOLDOVA) -

câştigător al premiului pentru cel mai bun film

de ficţiune! Sergiu Ciorescu, cineastul care a

regizat pelicula, va fi prezent la eveniment

alături de actorii din film, astfel încît spectatorii

vor avea ocazia unică de a se întîlni cu ei direct

şi de a le adresa întrebări despre filmul realizat.

Evenimentul FILMUL DE PIATRA LA

CHIŞINĂU este organizat de

ajutorul unei echipe de voluntari condusă de

regizorul

festivalului

parteneriat cu OWH Studio condus de Virgiliu

Mărgineanu şi susţinerea Academiei de Arte din

Moldova.

Proiecţiile vor avea pe 11 martie, începând cu

ora 19:00, în incinta Blocului 1 al Academiei de

Arte, str. Alexei Mateevici, 111 (sala de

festivităţi).

Filmele premiate în cadrul FILMULUI DE

Andrei

FILMUL

PIATRĂ, ediţia 2.0, care a avut loc între 6 şi 9 ianuarie 2011:

Premiul Publicului – „Strung Love”, regie Victor Dragomir / „Ochiul păpuşii”, regia Bogdan

Dragoi şi Doru Dragoi.

Cel mai bun film de ficţiune – „Balonul”, regia Sergiu Ciorescu / Menţiune – „Categoria Grea”,

regie Olivia Caciuleanu şi „Sputnik” în regia Cristinei Grosan.

Cel mai bun film documentar – „Hot de biciclete în Bucureşti”, regie Vlad Ursulean /

Menţiune – „Zmeii”, regia Andrei Tănase şi Vlad Ilicievici.

Cel mai bun film de animaţie – „Growing”, regia Roxana Bentu.

Menţiune – „Două adevăruri”, regia Melinda Kandar.

Cel mai bun film experimental – „You Can’t Hide Love From Gipsies”, regia Mara Trifu /

Menţiuni – „Ceva mai bun”, regie Roxana Mocanu.

Cel mai bun videoclip – „Life Buoy”, regia Dragoş Bardac / Menţiune – „De ce”, regie Cătălin

Bugean.

Nu rataţi şansa de a viziona cele 13 filme câştigătoare la FILMUL DE PIATRĂ, pe care nu le veţi

putea urmări niciunde în altă parte - INTRAREA LIBERĂ!

FILMUL DE PIATRĂ este singurul festival de film cu o competiţie dedicată exclusiv tinerilor din

România şi Republica Moldova.

tarkovsky

Ieri

La şedinţa de ieri a atelierului Vlad Ioviţă au participat 10 persoane. Cenaclul avut loc în cafeneaua Orpheus.

Am început atelierul prin a discuta un haiku al unui autor consacrat, din care am reţinut numai haiku-ul, nu şi numele autorului: „Fie, fie ce-o fi/ acesta sunt acum/ şi mă apucă groaza”. Apoi am citit câteva fragmente din jurnalul lui Kafka, din care se înţelegea relaţia dificilă a scriitorului cu tatăl său, care era un om avut, cu un statut social înalt.

 În cele din urmă Carolina Vozian ne-a citit 4 poezii pe care le-am analizat din mai multe puncte de vedere. S-a ajuns la concluzia că textele Carolinei au nucleu, sunt bogate imagistic, dar mai pot fi prelucrate, aşa cum, pe alocuri, detaliile cotidianului care determină autoarea să intre în atmosfera poeziei, vin în detrimentul poeziei şi o încarcă inutil. O altă problemă, care se referă la poezia „nasture”, ţine de o abordare superficială şi de o alegere nepotrivită a obiectului care este personificat, astfel încât poezia riscă să fie interpretată greşit, fie să rămână la un sens de suprafaţă (mă scald şi eu în verbe existenţiale). Dumitru C. i-a sugerat să îşi mai scuture textele de amalgamuri filosofice care nu trezesc decât confuzii şi blocaje, Sandu M. a fost de părere că unele poezii sunt înjumătăţite în două planuri diferite, cum a fost textul în care prima jumătate mergea pe o autoportretizare foarte directă şi simplă, iar în a doua, mai puţin clar, o multiplicare a sineurilor din care nu se înţelege care şi cui aparţine „eu”/„noi”, frica de blocaj în subconştient şi un pic din nebunia apucată în poezia „psihoterapie”. Două părţi care nu par să aibă ceva comun, şi de aici lipsa unitarului. Un alt exemplu asupra căruia Sandu M. a avut întrebări a fost poezia nasture, în care sentimentul de ură purtat faţă de omul care personifică nasturele intră în contrazicere cu ultimele 2 versuri, despre nasturele nou cusut, înlocuitor al primului personaj, caracterizat prin „nu are creier infectat cu inimă”. Aici Sandu. M. nu a înţeles ura faţă de primul nasture dacă acesta, în comparaţie cu ultimul, avea creierul infectat cu inimă, după gândul prin care se face că „inima” este afectul iar „creierul” este raţiunea, şi raţiunea ar fi dominată de afect, moment care contrazice materialismul personajului despre gândurile căruia se spunea că sunt asemenea cecurilor, bonurilor şi chitanţelor. Aici situaţia a fost lămurită de interpretarea lui Ion. B., care şi-a închipuit că primul nasture îi era o fiinţă iubită, apropiată spiritual şi fizic, iar ultimul naasture ar fi un simplu amic, de aici şi „nu are creierul infectat cu inimă”, aceste versuri făcând referinţă, izolat, numai la ultimul nasture, nu şi la primul. Domnul Graur a găsit în scriitura Carolinei un adevărat talent şi s-a pronunţat foarte îngăduitor şi pozitiv faţă de poezia ei, încurajând-o să continue. Şi celorlalţi participanţi le-a fost pe plac poezia scrisă de Carolina Vozian. Cel mai bun text în opinia unora a fost „psihoterapie”.

La şedinţa de sâmbăta viitoare, cu siguranţă vor aduce proză Cristi şi Ion, dar vom lectura şi din textele unor autori consacraţi.

Witold Gombrowicz, Jurnal

„Suveranitatea mea, independenţa, ba chiar neruşinarea uşuratică, înfruntarea şi provocarea generală, faptul că mă sprijin exclusiv pe mine – toate decurg din situaţia mea socială şi geografică. Am fost nevoit să nu ţin seama de nimeni, fiindcă nimeni nu a ţinut seama de mine, m-am format într-o izolare aproape totală, cred că puţini literaţi au cunosut-o până într-atât. În Polonia antebelică, desconsiderat, abia luat în seamă, după aceea strivit de război, apoi trecut la index de către regimul comunist, iar aici, în Argentina, lipsit până şi de-o cafenea literară, acel grup de amici-artişti la sânul cărora, în oraşele europene se poate aciuia orice boem novator sau anvangardist. Am devenit îndrăzneţ pentru că nu aveam absolut nimic de pierdut: nici onoruri, nici bani, nici prieteni. Trebuia să mă regăsesc şi să mă sprijin pe mine, întrucât pe altcineva nu aveam. Forma este singurătatea mea.” pag. 263

„Ne-am făcut apariţia cam pe la jumătatea conferinţei. Dickman povestea despre cei douăzeci şi cinci de ani ai muncii sale literare. Numeroşi literaţi uruguayeni, nici o figură mai interesantă – în genere politeţe, banalitate şi plictiseală, care plutesc în aer. Constat că vederea acestei adunături de scriitori – ca de obicei – începe să mă excite. Sufăr de alergie în faţa scriitorilor adunaţi grămadă, sub aspectul lor de gloată, când îmi privesc „colegii”, unii cu alţii laolaltă, mi se face rău. Nu ştiu dacă sunt clar, dar cuvântul escritor în America de Sud sună mai prost decât în altă parte, această profesiune pluteşte aici într-un sos special, pompos, fictiv, rânced şi dulceag. Ridicolul care se înalţă din aceşti escritoresc mă face să râd. Aplauze. A terminat.

Se ridică Paulina Medeiros şi anunţă că, printr-un concurs fericit de împrejurări, Uniunea găzduieşte astăzi pe încă un scriitor străin, pe Gombrowicz, căruia îi urăm bun venit etc. Iar acum poate că domnul Gombrowicz ar dori să ne spună ceva?... Tăcere. Aşteptare. Recunosc că nu m-am comportat cum s-ar fi cuvenit. În loc să rostesc câteva cuvinte amabile, să le spun că îi salut şi aşa mai departe, mă adresez Paulinei: - Foarte bine, Paulina, dar spune-mi de fapt ce am scris? Care sunt titlurile acestor cărţi?

O întrebare ucigătoare, deoarece în America nimeni nu ştie nimic despre mine. Consternare. Paulina roşeşte şi se bâlbâie cu totul deconcentrată. Dickman îi sare în ajutor...” pag. 373

„Direct de la acea nefericită vizită la Uniunea Scriitorilor – mă refer tot la şederea mea la Montevideo – ne-am dus, Paulina Medeiros, Dickman, Dipi şi eu, la pena poeţilor. Avea loc într-un mic restaurant care-şi dădea aere şi unde picturile murale înaripau un meniu lipsit de imaginaţie. O masă mare şi în jurul ei circa cincizeci de persoane. Paulina îmi explică în şoaptă: e un banchet dat de poeţi în cinstea profesorului R., ceea ce ne va introduce în climatul poetic al capitalei. Dar cine e profesorul R.?

-         O, e un om plin de merite, un critic renumit, profesor universitar, autorul unor cărţi – prietenul, părintele, protectorul poeţilor – tocmai a primit un premiu pentru o culegere de eseuri şi, de unde şi acest banchet.

Niciodată nu aş fi presupus... nu, încă nu cunosc bine America, n-o cunosc cu toate complicaţiile ei, cu straniul ei amestec de nivele, cu lipsa ei de echilibru... Ceea ce am văzut acolo, atât de cumplit de provincial, n-ar fi fost posibil în niciun târguşor din Argentina. Şi totodată, spre încântarea mea, părea scos din clubul lui Pickwick.

O atmosferă angelică şi delicioasă. Alături de înger, de profesorul R., care zâmbea, saluta, fermeca, se aşezase un alt înger, un bătrânel verde, plin de căldură poetică şi care conducea şedinţa, încălzea spiritele şi încuraja. Discursuri. După aceea se scoală un poet care încropeşte o poezie în cinstea profesorului R. Aplauze.

După care se scoală alt poet şi încropeşte o poezie în cinstea profesorului. Felicitări. Aplauze. Abia atunci îmi dau seama de acest lucru ciudat şi nemaipomenit, care nu mai este extras din Dickens ci din Chesterton: erau acolo cincizeci, cu toţii poeţi şi fiecare va spune o poezie în cinstea profesorului R. (care în mod discret şi cu tact dădea de înţeles că nu el avea vreo importanţă, că esenţialul era poezia).

Prin urmare îl chem pe chelner şi-i cer să-mi aducă două sticle de vin, unul alb şi unul roşu, şi încep să sug din amândouă! În vremea asta poeţii recită, R. străluceşte de fericire, aerul e plin de o bunătate angelică dimpreună cu toate virtuţile practicate cu asemenea prilejuri – modestie, discreţie, dar şi distincţie, sentiment însoţit de inimă, totul părea scos din cele mai dulci vise poetice ale unei bătrâne mătuşi: era „frumos” şi „pur”. Când un poet termina, îi strângeau mâna şi strigau bravo. Dar atunci când, la urmă, o poetă voinică şi grasă, care-şi aştepta rândul cu nerăbdare, s-a ridicat brusc şi aruncându-şi sânii în dreapta şi stânga, dând din mâini, a început să scoată din ea noi mănunchiuri ritmate pline de distincţie, eu, având în mine un amestec de vin roş şi de vin alb, n-am putut să mă mai reţin şi am pufnit în râs în spatele lui Dipi, care a pufnit şi el, dar cum nu avea în faţa lui un spate, a pufnit în hohote de râs în faţa întregii adunări.

Indignare. Priviri reprobatoare. Dar iată că se scoală preastimatul laureat şi începe să zică: poate că n-am meritat, deşi poate că am meritat, dar mai degrabă n-am meritat, cu toate că poate totuşi am meritat... Emoţie, aplauze. Îngerul-preşedinte-poet mulţumeşte şi încălzeşte inimile tuturor... Atmosfera devine atât de înălţătoare, atât de dulce, că Dipi şi cu mine o zbughim pe uşa cea mai apropiată, beţi turtă, beţi criţă!

Din nou am compromis numele de polonez în faţa unor străini? Dar asta îmi place, „asta îndrăgesc” cum zicea Mickiewicz! De altminteri nu despre asta e vorba. Altceva mă interesează aici. Care va fi versiunea acestui incident văzut din partea lor, din partea uruguayană?

„Un scriitor european blazat, înfumurat şi orgolios îşi dă aere, dispreţuind prospeţimea, poate naivă, dar pornită din inimă a poeziei uruguayene!”.

În realitate este exact contrariul. Eu eram în mijlocul lor prospeţimea şi sinceritatea, pe când ei – ce să mai vorbim – erau o bandă de combinatori, fabricând o atmosferă artificială de adoraţie reciprocă.

Un qui pro quo: un tânăr poet din provincie nu este deloc inocent... pe când bătrânul cinic luptă cu naivitate şi puritate pentru puritatea poeziei." pag 374

Nominalizări pentru Premiile Observator cultural 2011

Conferinte. Dan Puric 3-4 martie a.c.

La invitatia Forului Democrat al Romanilor din Republica Moldova, in perioada 1-6 martie 2011,
distinsul actor si filosof
DAN PURIC
va prezenta la Chisinau si in alte localitati din RM o serie de conferinte despre:

Omul frumos
Cine suntem
Spiritul rasaritean.
La 3 martie, Dan Puric va asteapta la Teatrul National "Mihai Eminescu", ora 18.00,
iar la 4 martie - la Teatrul "Ginta Latina", ora 18.00.