Construit pe două planuri, romanul lui Iulian Ciocan „Iar dimineața vor veni rușii” impresionează din capul locului printr-o construcție foarte solidă. Cele două planuri ale narațiunii se completează de minune. Se intersectează, se întrerup, dar și se continuă. În planul distopic este descrisă o invazie a rușilor din Transnistria care, aproape că peste noapte, ocupă Republica Moldova. Cade și capitala. Când profesorul de limba latină Nicanor Turturică îi zărește pe soldații ruși pe fereastră, mai să-i cadă cerul în cap. Cariera sa universitară, ca și viața sa socială, se termină din acel moment. Dintr-un profesor de limbă latină respectat care joacă șah online până noaptea târziu, devine o paria a noii societăți, care îl lichidează fără jenă, iar după ce dispare, doar un singur om îl mai caută și acel om este bufetiera Raia.

Invaia militară rusă aduce după sine destine spulberate și oameni dezrădăcinați din istorie. Aduce teroare, și instalează o permanentă tragedie.

 În celălalt plan al romanului, un tânăr romancier, proaspăt absolvent al Universității din Brașov, revenit acasă după cinci ani de stuii, tocmai a scris acest roman, cu care merge la o editură. Spre surprinderea sa însă, editura îl respinge.

În acest plan este consemnată viața tânărului scriitor Marcel Pulbere după terminarea studiilor la facultatea de filologie din Brașov. Acasă, nu numai că îi este respins romanul, dar nu-și poate găsi un servici, fiind respins mai de toți cu ostilitate, când aud că și-a făcut studiile peste Prut. Din această cauză, devine o paria a societății, impus să cumpere conserve ieftine și să le vândă mai scump, doar pentru a supraviețui. Tragedia lui Marcel Pulbere care nu-și poate găsi un job acasă este tragedia unei întregi generații de intelectuali basarabeni. Școliți în România, aceștia nu se pot integra în lumea basarabeană, care-i primește cu spatele, făcând tot ce poate ca să-i excomunice și să scape de ei. Tânărul scriitor Marcel Pulbere, autorul distopiei despre năvălirea coldaților ruși, este el însuși o victimă a lumii basarabene, de dinainte de invazie, o lume închisă, conservatoare, totalitară și în bună măsură românofobă.

Iată de ce între Marcel Pulbere, autorul distopiei, și Nicanor Turturică, profesorul de latină din romanul din roman există foarte multe similitudini. Ambii sunt niște victime. Ambii au de suferit de pe urma lumii în care trăiesc. Iar Nicanor Turturică este chiar un avatar al lui Marcel Pulbere. Autorul vrând să ne spună prin aceste apropieri până la contopire că societatea basarabeană de până la invazia rusă era deja învinsă. Fiind ocupată chiar de moldoveni. De moldovenii cu o mentalitate sovietică, care au pus-o pe butuci. Până a fi ocupată de soldații ruși, ea deja era ocupată de sovieticii din noi. De aia, și așa de ușor soldații ruși trec Nistrul și ocupă  fără nicio împotrivire Chișinăul.

„Iar dimineață vor veni rușii” este unul dintre cele mai bune romane publicate de vreun autor din Republica Moldova după 2000. E un roman solid, viguros, foarte bine scris, cu o structură impresionantă, bine gândit și foarte bine închegat. Pigmentat  cu umor (cât fac numai numele personajelor), romanul se citește dintr-o răsuflare. Sper să aibă cât mai mulți cititori.