Ea urlă de la balcon
că nu poate adormi de vreo două
ore,
s-o audă toți cum sufera si se vaieta ca o moluscă
ochii ei de cristal îi răsfrâng lumina mai ceva ca la pink floyd și
stelele toate i s-au strâns în melanj și-i topesc
ochii ei de cristal îi răsfrâng lumina mai ceva ca la pink floyd și
stelele toate i s-au strâns în melanj și-i topesc
norii de pe frunte,
Ea tăvălita sub cuvertura molatică, incandescentă, vibrantă.
fericită vorbește cu barba lui ca un copil mic, ea–
uneori îi fericită,ca acum, de exemplu,când îl strânge în brațe și-
urlă de la balcon că nu poate adormi de
vreo două ore
O poezie de Cristina URSU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu