miercuri, 20 iulie 2016

Vocea poeziei lui Nicolae Tzone se naște dintr-o neliniște existențială și exprimă o neliniște metafizică într-un limbaj poetic foarte personalizat, distinct de al altor poeți. Fragilitatea umană este punctul de plecare al poeziei lui Nicolae Tzone, iar punctul de sosire este o poezie de factură vizionară. Fiecare imagine e ca o căldare scoasă din fântână. Prospețimea și răcoarea lor fac casă bună cu experiențele dramatice pe care le conțin. Deși vorbește despre lucruri grave, poezia sa nu e sumbră și posomorâtă, ci e o poezie luminoasă. Despre lucruri grave se poate vorbi și zâmbind și asta face Nicolae Tzone. Un poet autentic. Un poet care a putut să-și transforme propria viață într-un obiect al poeziei sale. O poezie care te răscolește. O poezie care te mișcă. O poezie adevărată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu