xxx
Să-mi
scriu mie din trecut?
Nu
cred că are rost. Am făcut deja tot ce am putut.
Sau
celei din viitor?
Nu
vreau să-I dau sfaturi, vreau să am încredere în ea…
Cel
puțin așa zice Domnișoara cu părut frezat scurt și cu ochi mari,
Ce dă instrucțiuni pe Youtube
Cică
trebuie să ai încredere în tine pentru a ști să spui nu
cînd îți sunt încălcate granițele.
Știu
ce credeți. “Nu e tocmai o idee bună să te autodiagnostizezi.”
Dar dacă ați fi plîns așa cum am plîns eu ascultînd-o
Cred
că ați fi înțeles cum ea mi-a cîștigat încrederea
Ciudat
lucru că că să scrii scrisori face parte din terapie
Dudu
parcă știa și el ca am nevoie de asta.
Exercițiul
e în felul următor:
Să
scrii o scrisoare părinților tăi
Unde
să le spui verde în față
Tot
ce ai fi vrut ca ei să facă și nu au făcut,
Toate
frustrările pe care ți le-au provocat,
să scuipi în foaie toată furia…
(Iar
acum o să ziceți “ Da ce ai făcut în adolescență?”
Asta
e, că m-am stăpînit atunci pentru că trebuia
Să
fiu fiica perfectă, deși am făcut și multe prostii
Încercînd
să mă opun/impun, am eșuat în a deveni un adult.)
Apoi
trebuie să citesc ce am scris și sa pling
Sa
pling din toți rărunchii
Ca mai apoi să scriu o scrisoare din numele părinților mei
mie
Unde
să scriu tot ce voiam și încă mai vreau să aud de la ei
realizînd
că nu o vor face niciodată…
Nu
aș vrea să mă înțelegeți greșit,
Eu
îmi iubesc părinții foarte mult și le sunt recunoscătoare
Pentru
că știu că au făcut tot ce au putut
Și
mi-au oferit tot ce au avut mai bun…
Pînă
la urmă sunt un Nevrotic, nu un sociopat sau schizoid.
Acum
cred că știți de ce nu aș vrea ca ei să-mi citească poeziile
și nici acele scrisori pentru ei
de care nu ar trebui să dea cu ochii niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu