Augustina VISAN

 xxx

In inimă mi s-a cuibărit un șoarece negru

Tata mi-a spus Sa îmi iau Niște sarmale ca sa le mănânc in tren Am inceput sa rad Ce vrei sa miroase tot trenul a ceapa prăjită? Tata insistă și eu țipam parcă o să se strice trenul M-am urcat în trenul Ungheni - Chișinău M-am așezat pe un scaun Din fundul vagonului Langa wc Am pus mâinile pe o bancă Și capul pe mâini Am adormit când mi-au amorțit mâinile Am deschis ochii Ca printr-o ceață de fum Am văzut Pârlița am adormit din nou Trenul s-a oprit Nu am deschis ochii Nu era importat unde eram Importat să ajung mai repede la Chișinău am auzit niște băieți Care în timp ce râdeau Vorbeau că trenul s-a stricat Am zâmbit și eu Am închis ochii După 15 de minute Din inima a ieșit șoricelul cuibărit Iar eu am rămas În vagonul de lângă wc Și cu mâinile amorțite Trecuse 120 minute În tren era frig. Vedeam doar dinții galbeni Ai celor care se duceau Sa fumeze Apoi Un val de țigară Când se duceau înapoi Îmi era foame O pofta de sarmale mi

s-a făcut apa in gura In cap îmi răsunau cuvintele mele Și privirile lui tata M-am uitat in geanta poate găsesc ceva de mâncare Am găsit Tata mi le pusese Când mă încălțăm Am spus -Niciodată nu mă ascultă omul acesta Apoi am desfăcut sacoșă și am găsit paine, sarmale și o ceapă Nu am lăsat nicio firimitură pe banchetă Doar un miros de ceapa, de varză și morcov

se târa în urma mea

ca o coadă de șoricel.