Norii
aştept racul să meargă înainte
balenele să zboare
găinele să tacă.
Minciunele să nu mai fie atât de dulci
Şireturile să se lege singure
Tudor să nu mai zică glume fără sens
Norii să nu mai fie atât de singuri
aştept momentul potrivit să-i zic că nu are simţul umorului,
să nu mai visez noaptea marea, iar dimineaţa să-mi fie sete,
să nu-mi complimentez reflecţia din oglindă, dar ea să-mi facă din ochi,
dar atunci,
chiar de voi auzi glumele lui Tudor ,
nu mă voi opri din mâncat pizza
şi voi vedea cum norii ne fac din mână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu