Iraida DARMANCEV

 /pe străzile proaspăt pavate//

infi(mele) iubiri s-au rezumat la o felie de lămâie mișcând cuțitul deasupra sticlei în general oamenii la superlativ pentru mine sunt după ecran după colț după degetul mic au plecat la supermarket după bomboane numai nu în fața și ochii buni de aruncat pe străzile proaspăt pavate ai grijă tu de mine, cuprinde-mi avantul cu aripile tale de pescăruș solitar ține-mă de mână, strânge-mi fața între palme oferă-mi haina când mă întorc acasă suflă-mi în pumni cu tot oxigenul din plămâni fii afectuos cu mine, șoptește-mi că nu vei muri niciodată nu mă răni, fii de partea mea, nu permite altora să te atingă cât eu mă rețin aici joacă-te cu mine de-a cuvintele nocturne poartă-mă peste tot, chiar și acolo unde poate n-ar fi loc și pentru... iubește-mă, mângâie-mă hai să nu ținem cont de regulile piesei de teatru și la fiecare final să tastăm pe repeat până când se va sufoca tasta și va trebui s-o schimbăm împreună din nou lăsând erosul să completeze tabloul din spatele cortinei te rog mult a fi la prezent întinși pe străzile proaspăt pavate sau numărând veșniciile în care nu ne-am atins