”Nu dau autografe”

Și pentru că a ieșit soarele și a mai fost și sâmbătă pe deasupra, ne-am întâlnit la o nouă ședință de atelier. Am dedicat-o aproape în întregime viitorilor actori :)
Mai exact, Anatol Guzic ne-a recitit cele 2 monologuri dramatice, dezvoltate și chiar îmbunătățite. Dumitru însă, la fel ca Ion, colegul autorului, consideră că ele ar mai trebui prelungite pentru a se accentua anumite aspecte și chiar ar fi necesară perspectiva unui al treilea monolog. În rest – la fel ca Ecaterina, crede că ar putea fi îmbunătățit limbajul, care nu e foarte firesc uneori. Ion Buzu găsește și în aceste texte acele ”click”-uri care te țin pe fir, momente amuzante, perspective ironice. Deși de data asta n-a tăcut, oricum, Ninei Caraman i-a plăcut totul. Mie îmi place că Anatol poate să scrie despre multe chestii, să atingă mai multe aspecte sociale și psihologice într-un text destul de restrâns ca volum, fără a-l îngreuna însă.
Și Tatiana ne-a citit 2 poezie, însă nu le-am discutat pentru că sperăm să ne aducă data viitoare mai multe texte. Augustina o să se bucure că mai scrie sineva solilocuri :)
Și după asta – partea neoficială, cu cafea/moccacino/ciocolată la terasă, în care am făcut tot felul de planuri pentru vară.
Mai târziu, în timpul plimbării prin parc, o țigancă ce ne tot propunea să ghicească norocul m-a ajutat să am o adevărată revelație: am înțeles de ce nu vreau să apar în poze sau să semnez textele de pe blog, ce-o să fac cu toată faima care o să năvălească pe capul meu? Ce legătură are țiganca? Păi după ce am refuzat să-mi zică soarta scrisă în palmă, a încercat să-mi vândă un tricou cu inscripția ”Nu dau autografe”. Cred că simte ea ce simte ;)