Valentin BUDA
Fructele manipulării
Un tânăr ucis şi un altul în
stare gravă, după ce ambii au fost înjunghiaţi de mai multe ori în zone
vitale, la un bar din suburbii.
Vina lor, aceea că au cântat un cântec românesc. Mai rău, unul
de dragoste. Cei care au dat cu cuţitul, doi copii, unul de 16 şi altul
de 17 ani, băuţi şi isterizaţi de eliminarea Rusiei de la Euro, fără
chef de refrene de amor, mai ales că nu erau „po-celoveceski”. Puşti,
probabil, din categoria celor care, după meci, în miez de noapte s-au
adunat, nestingheriţi de poliţişti, la statuia lui Ştefan, pentru a
scanda: „Să-i f… pe români!”.
Ce educaţie li s-a dat acestor copii acasă, de către părinţi, ce au învăţat ei la şcoală, ce fel de resorturi diabolice ale urii acumulate i-au împins să scoată cuţitul şi să lovească o dată, de două, de zece ori, în piepturile unor tineri care cântau versuri de dragoste, e drept, într-o limbă pe care urmaşii veneticilor o dispreţuiesc?
Mai mult ca sigur, toate acele minciuni ordinare care de 70 de ani otrăvesc sufletul moldovenilor pentru a-i nivela la nivel cerebral pentru aşa-zisa societate „polietnică”. Cea în care unii sunt mai egali decât alţii şi au dreptul de a dispune de viaţa foştilor şi actualilor supuşi. Acele minciuni pe care, în loc să le demonteze, din laşitate, din interes, potentaţii ultimelor două decenii le-au băgat sub preş: identitatea, limba oficială, adevărurile istorice. Moral, alături de cei doi cuţitari, politicienii moldoveni ar trebui şi ei să aibă locurile lor în boxa acuzaţilor, pentru laşitatea lor, complice la crimele de azi, de ieri, de mâine.
Ce educaţie li s-a dat acestor copii acasă, de către părinţi, ce au învăţat ei la şcoală, ce fel de resorturi diabolice ale urii acumulate i-au împins să scoată cuţitul şi să lovească o dată, de două, de zece ori, în piepturile unor tineri care cântau versuri de dragoste, e drept, într-o limbă pe care urmaşii veneticilor o dispreţuiesc?
Mai mult ca sigur, toate acele minciuni ordinare care de 70 de ani otrăvesc sufletul moldovenilor pentru a-i nivela la nivel cerebral pentru aşa-zisa societate „polietnică”. Cea în care unii sunt mai egali decât alţii şi au dreptul de a dispune de viaţa foştilor şi actualilor supuşi. Acele minciuni pe care, în loc să le demonteze, din laşitate, din interes, potentaţii ultimelor două decenii le-au băgat sub preş: identitatea, limba oficială, adevărurile istorice. Moral, alături de cei doi cuţitari, politicienii moldoveni ar trebui şi ei să aibă locurile lor în boxa acuzaţilor, pentru laşitatea lor, complice la crimele de azi, de ieri, de mâine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu