marți, 7 aprilie 2015

la revedere, tată

cu zece ouă crude am mers la ungheni.
la revedere, tată.
pe o ploaie rece și sâcâitoare am coborât din autobuz
și am deschis ușa.
la revedere, tată.
am intrat și te-am văzut
stând chircit pe un pat.
la revedere, tată.
nu ți-am adus nimic decât niște ouă crude.
nimic altceva.
și unul dintre ele l-am spart
și ți l-am dat să-l bei.
la revedere, tată.
numai poți bea nimic altceva decât ouă crude.
le bei și le verși.
afară, de unde venisem ploua mărunt și des.
la revedere, tată.

stăteai cu ochii închiși și mă priveai
înclinat pe o parte.
la revedere, tată.
trei ore nu mi-ai spus o vorbă.
la revedere, tată.

ți-am luat palma în mână.
acum palma ta era mai mare decât trupul tău.
la revedere, tată.

tată, știu că nu mă auzeai.
afară ploua des și sâcâitor.
stăteam pe pat întins lângă tine, așa cum altădată
stăteam lângă tine întins în iarba de pe deal
și mă uitam împreună cu tine după norii
care alunecau pe cer.
știai totul despre nori.

din tavan începu să picure și o femeie în alb
aduse un lighean.
picura și pe patul tău.
l-am mutat într-o altă parte a camerei.
ploua la fel de mărunt și de tare ca și în rădenii vechi.
atunci ploaia ne prins când începusem să urcăm dealul
și ne-am adăpostit
la o bătrână sub cerdac,
la o bătrână care abia revenise din Tbilisi.
și tu, tată, acum, ești la fel de bătrân
și la fel de tare plouă și acum afară.

ca și atunci
când ne rătăcisem în doi în pădurea de la kantea
și pe mine mă cuprinse panica.
și vântul ăla care ne bătea în față,
ca după nunta stelei când tu cântai cu toată vocea.
prin valea seacă, tată.

palma ta acum e mai mare decât trupul tău.
stai cu ochii închiși și mă privești intens.
stai cu urechile astupate și îmi sorbi fiecare cuvânt.
mă dau mai aproape de tine și
te privesc ca pe o lumânare care arde.

tot ce aș vrea să-ți spun
tu mi-ai spus înaintea mea.
la revedere, tată.
stai în pat și nu vorbești,
doar o lacrimă îți curge pe obraji în palmele mele.

închid ușa.

afară ploaia mă așteaptă în curte
și eu merg la tine, tată.

Un comentariu:

  1. Imi pace cand vad ca cineva reuseste sa isi transpuna sentimentele intr-o astfel de poezie. Lucrarile contemporane ma atrag deoarece prezinta atat de mult adevar!

    RăspundețiȘtergere