marți, 14 aprilie 2015

tată, am nevoie de ajutorul tău, tată.
tată, tată, tată,
aș putea să-ți rostesc numele și de un milion de ori.
mi-a scris prima mea iubită, care te-a cunoscut când
am adus-o la noi acasă, într-o iarnă friguroasă
când mama era la spital și în casa noastră era un frig de
crăpau pietrele.
te ține minte.
ține minte tot ce i-ai spus.
tot.
ea are o fată de 25 de ani
și
este o fire mistică.

tată,
la ora asta ai fi ieșit în câmp cu sapa  în mână
și nu te-ai fi întors acasă
decât când s-ar fi lăsat întunericul
ca o mână pe umăr.
tată,
am nevoie de ajutorul tău, tată!


2 comentarii:




  1. Un fel de suprarealism, mai bine expus în partea a doua a poemului, de negare a iraţionalului în existenţial printr-un expresionism tot cu fond irational, relevat într-un text bine versificat, cu valenţe stilistice postmoderniste, sufficient de elevat! Interesant ! Cu stimă, Gheorghe Apetroae, Sibiu

    RăspundețiȘtergere