PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI LA FESTIVALUL ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA CHIŞINĂU

PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:

Emil Brumaru
(n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.

Val Butnaru
(n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).

Constantin Cheianu
(născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.

Mihai Fusu
este regizor, actor, realizator TV, dramaturg. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.

Bogdan Georgescu
este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.

Radu Pavel Gheo
(n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.

Ion Mureşan
(n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.

Alina Nelega
(n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).

Nicolae Popa
(n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Arcadie Suceveanu
(n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.

Maria Şleahtiţchi
(n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).

Cristian Teodorescu
(n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.

Ion Vianu
(n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.