duminică, 10 iunie 2012

Vicent Penya
 
Cada nit
A Pau Sif i Ismael Carretero

I la nit?
La nit també és un aspecte.
Terriblement uniforme o potser
amb matisos lleus tan irreal com tangible.
L'he feta meua, la nit, moltes vegades.
Cada raconet escurat en la memòria.
Un procés de negació, també de mancança.
Clou una llum, declina la terra,
i cada nit és un funest auspici
de la mort que sempre truca a la porta.
La sort malauradament sobtada o més aviat
un anunci a la claror de la lluna.
Una estrella de nit
que plou en el cor
de cada sina.

 
(Del libro El buit [El vacío], 2006)

Fiecare noapte
Lui Pau Sif și Ismael Carretero

Iar noaptea?
Noaptea de asemenea e un aspect.
Teribil de uniformă sau poate
cu unele nuanțe pe cât de ireale pe atât de tangible.
De multe ori am făcut noaptea să fie a mea.
Fiecare colțișor răscolit în memorie.
Un proces de negare, de asemeni de deficiență.
Se stinge o lumină, se înclină pământul,
și fiecare noapte e un auspiciu funest
al morții care mereu bate la poartă.
Fatum neiertător sau, altfel zis,
un aviz scris pe fața lunii.
O stea de pe cerul nopții
ce plouă în inima
fiecărui for interior.
 
Traducere de Andrei LANGA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu