Mario Vargas LLOSA, CASA VERDE:
"Şi azi nu-i vorbi, ascult-o lîngă tine, silueta ei e o barcă, pustiul e o mare, ea navighează, ocoleşte încet dunele şi arbuştii, n-o întrerupe, nu călca cu piciorul umbra pe care o proiectează. Aprinde-ţi o şigară şi fumează, gîndeşte-te că eşti fericit şi ai da orice ca să ştii că şi ea e fericită. Pălăvrăgeşte cu ea şi glumeşte, tu, acum fumez, o s-o înveţi şi pe ea cînd o să fie mare, fetiţele nu fumează, s-ar ameţi, rîzi, să rîdă şi ea..."
Un fragment dintr-un roman cu un final tulburător, dar nu-i ăsta, e altul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
*** Da…a fost copil si Lenin… Da…a fost si el scolar… Si-n ghiozdanul lui pe vremuri A purtat abecedar! A rostit cuvintul mama Si ...
-
O viaţă de om cât vremea de mare… Bogdan ISTRU Un ceai şi o coajă de pâine Ruga să-i aducă, grăbit. La masă-ntre cărţi adân...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu