WITTGENSTEIN despre sine

WITTGENSTEIN despre sine, CARNETELE DE LA CAMBRIDGE ŞI DE LA SKJOLDEN:

" 18-08-37. Mi-e teamă că sînt deprimat şi incapabil să lucrez. Mi-ar place acum să trăiesc cu cineva. Să văd un chip omenesc dimineaţa. Pe de altă parte, am devenit atît de moale, încît poate că mi-ar face bine să trăiesc singur. Sînt acum extraordinar de demn de dispreţ.
19-08-37. Să fie oare din cauza climatului? Este teribil ce uşor mă copleşeşte neliniştea.
22-08-37. Creştinismul nu este o doctrină, nu, vreau să spun o teorie despre ce i s-a întîmplat şi ce i se va întîmpla sufletului omenesc, ci o descriere a ceva ce se produce cu adevărat în cursul unei vieţi umane. "Conştiinţa păcatului" este un eveniment real, ca şi disperarea şi mîntuirea prin credinţă.
22.11-37. Mi-ar place să fug, dar nu ar fi bine şi nu mă pot hotărî la aşa ceva. Pe de altă parte, poate că aş putea-mi-aş putea face bagajele mîine şi aş putea pleca poimîine.Voi simţi eu oare dorinţa de-a pleca? Ar fi bine? Nu trebuie oare mai curînd să rămîn fie ce-o fi..."

E doar un micuţ fragment din unul din jurnalele poate a unuia dintre cei mai importanţi filosofi din secolului XX.