Interviu // Două state – o singură literatură

Social21.06.201413:46Autor: Aurelia Borzin

Festival // „Un eveniment literar important, de rezonanță panromânească”

În premieră pentru Chișinău, în perioada 20-21 iunie, va avea loc Festivalul de Literatură „București – Chișinău – Orheiul Vechi, 2014”. Pentru a afla mai multe despre acest eveniment, am dialogat cu scriitorul Leo Butnaru, președintele Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România.

Stimate domnule Leo Butnaru, cum s-a născut acest festival de literatură? Când a apărut ideea și cum a început să prindă contur?

Ideea vine de mai demult, însă posibila realizare a ei s-a întrevăzut după alegerile, relativ recente, de la Uniunea Scriitorilor din Moldova și cele de la Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. În discuțiile cu Arcadie Suceveanu, cu alți colegi, a apărut intenția, apoi proiectul care, inițial, mergea pe linia USM, însă criza de tot felul, inclusiv cea care afectează dur cultura, literatura, a impus să căutăm o ieșire din impas, astfel că, precum e anunțat, festivalul unește forțele mai multor instituții de pe ambele maluri ale Prutului – Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Filiala Chișinău a USR, Uniunea Scriitorilor din Moldova. Să amintim că toți cei circa o sută de membri ai Filialei USR de la noi sunt și membri ai USM.

Care este conceptul și care sunt intențiile acestui festival?

Firul director, conceptual al festivalului îl conține chiar tema colocviului „Două state – o singură literatură”. Este dovada unității spirituale, interdependenței întru unitate a conștiințelor, inclusiv a manifestărilor lor artistice; dovada interdependenței și intercomunicării transfrontaliere, sub aspect politic (e vorba de două state, totuși), însă a comuniunii indubitabile a literaturii române, care e una singură, unitară, și care (deja!) nu poate fi oprită, ba mai mult – înstrăinată prin vămi.

Ce aduce nou festivalul în viața culturală a Chișinăului?

Pulsul și suflul de ultimă oră al literaturii române dintre Dunăre, Tisa și Nistru prin prezența celor mai valoroși ctitori ai contemporaneității ei. Nou e și prezența literaturii în spațiul libertăților cosmice, acolo, pe stânci, la Butuceni și Trebujeni. În premieră e și întâlnirea studenților și profesorilor de la două importante universități din Chișinău cu grupuri cu adevărat valoroase de oameni ai scrisului – poeți, prozatori, dramaturgi, critici literari.

Mă gândesc că o astfel de întrunire le va fi utilă și tinerilor scriitori, care își vor putea elucida mai multe chestiuni ce țin de un destin și o vocație în formare.

Ne puteți dezvălui câteva detalii din programul de evenimente?

Tema colocviului am anunțat-o deja, manifestările presupunând discuții, lansări de carte, recitaluri de poezie, unul dintre acestea intitulându-se „Pe stânci” și derulat în aer liber, pe culmile cu schitul călugăresc și Biserica „Sfânta Maria” de la Butuceni. Este inedit și faptul că cel care va fi declarat laureatul recitalului atipic, să zic, odată cu diploma-blazon, va primi și o operă a unuia dintre maeștrii penelului de la noi, căruia îi pot dezvălui și numele, Anatol Danilișin, care va înmâna personal rodul inspirației sale. Tot pe culmi, pe stânci vor fi decernate și două premii ale Filialei Chișinău a USR. Precum vedeți, vom fi, dimpreună, creatorii și, concomitent, participanții la evenimente de gală în spațiul binecuvântat al Orheiului Vechi, nume ce spune atât de multe inimii și cugetului nostru. Apoi, scriitorilor li se alătură cunoscutul actor al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu Constantin Chiriac, care va prezenta recitaluri din poezia marilor noștri poeți, inclusiv Eminescu și Blaga. Unul dintre ele va avea loc în Sala Mică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, altele două – la universitățile sus-amintite.

La ce public vă așteptați? Aveți în minte un mic portret al participantului la festival?

Grație contribuției de coorganizatori a colegilor noștri Maria Șleahtițchi și Alexandru Burlacu, scriitori și profesori universitari, publicul va fi unul ales – studenți și cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova și de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Ne gândim că și acolo, pe stânci la Orheiul Vechi, ni se vor alătura mai mulți dintre vizitatori, turiști. Iar la manifestările de la USM (programul a fost mediatizat și prin rețelele electronice, și prin presa scrisă) sunt invitați toți cei interesați de literatură. Cum s-ar spune, nu ne încearcă teama singurătății scriitoricești.

Aveți o listă impresionantă de nume mari de scriitori din România. De ce ați preferat să-i aduceți într-un număr atât de mare la un festival de doar două zile? Va reuși fiecare să se manifeste în asemenea condiții?

A fost, în mare, o decizie a conducerii USR, a dlui președinte Nicolae Manolescu și a vicepreședintelui Gabriel Chifu. Sunt colegi din multe centre cultural-literare din România – București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Sibiu, Pitești, Oradea, Brașov etc., nu doar scriitori valoroși, ci, unii dintre ei, directori, redactori-șefi de reviste literare, edituri. Vă dați seama că dialogul colegilor din stânga cu cei din dreapta Prutului va fi și unul al colaborărilor de perspectivă, cu publicații, editări, organizări de manifestări în comun. În ce privește doar cele două zile, și acest fapt vorbește, implicit, despre consecințele crizei în care se află economia lumii, dar, sper, nu și literatura ei.

Invitaților care nu cunosc Chișinăul cum le-ați descris festivalul?

Sunt puțini colegii care încă nu au fost niciodată la Chișinău, alții vin a multipla oară, dovadă că le place orașul nostru, că au deja prieteni aici, cu care colaborează întru binele literaturii și cititorului român de pretutindeni. Argumentul e susținut și de faptul că, acum o lună, unii dintre prietenii noștri au participat și la Festivalul „Primăvara Europeană a Poeților”, însă nu au declinat o nouă posibilitate de a revedea Chișinăul, de a participa la acest eveniment literar important de rezonanță panromânească. Iar în eventuala descriere a Chișinăului pe oricine dintre noi îl ajută internetul și prin text, și prin imagini. Însă, înainte de toate, contează fondul său spiritual, cultural, iar scriitorii români de aici, în bună parte, sunt deja cunoscuți cititorilor români de pretutindeni.

Care au fost autorii cel mai ușor de convins să vină la festival și care au fost autorii cel mai greu de convins?

Din câte știu, majoritatea colegilor din dreapta Prutului au răspuns prompt și cu bucurie invitației de a participa la festival. Ba ne-au parvenit și alte solicitări de participare, însă, din păcate, de data aceasta nu le-am putut da curs la toate. Din motive știute: diverse limitări, restricții financiare în timpuri de criză. În viitor, sperăm să fim pe picior mai larg.

Veți mai organiza festivalul și în alți ani? Cu ce periodicitate?

Am dori ca festivalul să devină unul tradițional. După prima sa ediție vom cumpăni, reieșind din experiența și rezultatele manifestărilor, vom analiza posibilitățile de perspectivă, vom stabili, eventual, și periodicitatea.

Vă mulțumesc.

Preluat din NATIONAL