Nou fragment din "Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău", în curs de apariţie la Cartea Românească
1989 = 1972. La universitate în 1989, an de răscruce, nu se schimbase nimic de pe vremea studenţiei părinţilor mei, care absolviseră facultatea în anul naşterii mele. Nu se schimbaseră nici măcar profesorii, nici cursurile, nici orarul, nici măcar glumele profilor, care zic „oral”, în loc de „orar”, serios, tata ştia toate poantele şi şmecheriile profilor mei!, ăştia nu schimbaseră nici măcar caietele din care citeau (chiar aşa ziceau – „Az o sî vî şetesc lecţiea dinspri vocali” – „eu o sî vî şitesc cursu’ di gramaticî istoricî, tovarăş studenţ”), filele lor erau galbene-galbene, parcă se pişase Zinu pe ele. Te plictiseai de moarte, te aşezai în ultima bancă şi citeai cărţi cumpărate de la „Drujba”. Dacă te prindeau cu cărţi româneşti te exmatriculau imediat. Dacă erau ruseşti îţi scădeau nota la purtare. Sau te duceau la decan, la tavarişci Vitalii Zaharîci Martin, mare prof mare de gramatică istorică. Ăsta îţi ţinea o lecţie „dinspri” Uniunea Sovietică şi despre jigodiile de jandarmi români care şi-au bătut joc de bunicii noştri şi te întreba dojenitor dacă umbli la mitinguri.
– Nu cunva vriei grafii laţinî, uăi? Nu cunva vriei uniri „cu Ţara”, uăi tu uăi? În loc sî învăţaţ, sî învăţaţ şî încî o datî sî învăţaţ, cum o dzîs tovarişci Vladimir Ilici Lenin-Ulianov, voi vă uitaţ pisti Prut, uăi? O sî vî popesc pi tăţ, bandiţîlor şî vagabonţîlor! V-o trimis mă-ta şî tat-to la învăţat, uăi, da voi şi faşiţ? Vă uniţ, a? Cu şini crediţ cî vî uniţ voi, băi?
Şi, după ce-a picat URSS-ul, după ce-am trecut oficial la grafia latină, acelaşi Vitalii Zaharîci:
– Şi-i di ghini c-an trecut la grafia latină, cît di mult mă ajiutî asta, uăi, uiti-ti şi uşor mni-i amuia sî vî isplic io vou. Şi însamnî „nuşii”, uăi, ia spuni, uăi!? Cum sî nu ştii, uăi? „Nuşii” ne-o eliberat, uăi, „nuşii” îs ruşii, fraţîi mai mari, uăi, aţ înţăles, uăi? Ai audzît di rotacizari, uăi? Macar ghini c-an trecut la grafii latinî, c-amuia mni-i mai uşor.
Am prins toate aceste schimbări la faţă şi la trup şi la minte şi la gusturi şi de idoli şi la păr şi chiar la nărav, acele întoarceri „cu 360 de grade cu faţa la popor”, cum a zis primul prim-ministru moldovean, acele schimbări bruşte a curului de pupat, a pulii de supt, că doar omul e supt vremuri, nu?, n-aşa a zis cronicarul, băi? A zis şi „sărmana Ţara Moldovei!” Pînă acum era a lui Lenin şi a lui Brejnev, iar peste noapte toţi au zis că curul lui Ştefan cel Mare e mai moale şi mai parfumat (cu fum de cînepă), iar pula – mai dulce (cu iz de căpşune), nesimţiţii de români au devenit fraţi de sînge, iar „fraţii mai mari”, „marele popor rus” a devenit brusc exploatator şi ocupant. Monumentul lui Ştefan cel Mare a făcut cîţiva paşi în faţă şi s-a căsătorit cu cea mai potrivită dintre poete, şi încă legată cu bentiţă la cap, cu popă, slujbă şi cu martori, cum se cuvine. Iar monumentul lui Lenin a dispărut din Piaţa Centrală. Am prins şi înviorarea obligatorie, uăi. Special pentru asta era o sonerie care te trezea şi din lumea cealaltă, suna un cretin vreo 20 de minute în continuu, nici nu mai aveai chef de somn după aceea...
continuarea - aici
marți, 31 mai 2011
Azi se incheie festivalul de dramaturgie
La ora 20.00 e festivitatea de decernare a premiilor, dupa care va urma un spectacol dupa Cehov
luni, 30 mai 2011
Ecaterina Bargan
Atelierul “Vlad Ioviţă”
Miercuri, 25 mai, la orele 14, în cadrul atelierului de scriere creativă “Vlad Ioviţă” au fost invitaţi câţiva membri ai cenaclului “Contur” din Bălţi, cenaclu moderat de Anatol Moraru. Virgil Botnaru şi Victor Vasian au citit poezie, iar Marina Tichie a venit cu o nuvelă, care se numeşte “Coctail roz”.
După ce invitaţii şi-au citit textile, membrii atelierului “Vlad Ioviţă” şi-au exprimat opiniile critice. Primul lucru remarcat a fost diferenţa vizibilă dintre stilurile celor trei autori. Dacă Victor Vasian scrie o poezie metafizică şi solemnă, situată la graniţă cu poezia argheziană, stănesciană şi soresciană, mizând pe o structură bazată pe repetiţii şi pe imagini poetice preţioase, Virgil Botnaru scrie egal cu sinele contemporan, uşor citadin, cu elemente din cotidianul de pretutindeni, creându-şi imaginile într-un mod plastic şi convingător, cu toate că are şi el momente de preţiozitate inutilă, fără de care poezia lui ar avea numai de câştigat. Nuvela Marinei Tichie dă dovadă de coerenţă şi de capacitatea punerii în legătură a subiectului tratat cu mijloacele de transmitere a acestuia cititorului. Ceea ce ar fi un defect în proza ei este lipsa unui contur mai evident şi mai clar cititorului în jurul ideii centrale şi balastul de care ar putea scăpa dacă ar trece la un discurs mai comprimat. Din partea atelierului “Vlad Ioviţă” au participat Aurelia Borzin, Moni Stănilă, Ion Buzu, Carolina Vozian, Natalia Graur, Elena Boguş, Sandu Macrinici şi alţii.
Atelierul “Vlad Ioviţă” de regulă are loc în fiecare sâmbătă la orele 17 la sediul bibliotecii “Bogdan Petriceicu Haşdeu” şi este moderat de Dumitru Crudu.
Ecaterina Bargan
Miercuri, 25 mai, la orele 14, în cadrul atelierului de scriere creativă “Vlad Ioviţă” au fost invitaţi câţiva membri ai cenaclului “Contur” din Bălţi, cenaclu moderat de Anatol Moraru. Virgil Botnaru şi Victor Vasian au citit poezie, iar Marina Tichie a venit cu o nuvelă, care se numeşte “Coctail roz”.
După ce invitaţii şi-au citit textile, membrii atelierului “Vlad Ioviţă” şi-au exprimat opiniile critice. Primul lucru remarcat a fost diferenţa vizibilă dintre stilurile celor trei autori. Dacă Victor Vasian scrie o poezie metafizică şi solemnă, situată la graniţă cu poezia argheziană, stănesciană şi soresciană, mizând pe o structură bazată pe repetiţii şi pe imagini poetice preţioase, Virgil Botnaru scrie egal cu sinele contemporan, uşor citadin, cu elemente din cotidianul de pretutindeni, creându-şi imaginile într-un mod plastic şi convingător, cu toate că are şi el momente de preţiozitate inutilă, fără de care poezia lui ar avea numai de câştigat. Nuvela Marinei Tichie dă dovadă de coerenţă şi de capacitatea punerii în legătură a subiectului tratat cu mijloacele de transmitere a acestuia cititorului. Ceea ce ar fi un defect în proza ei este lipsa unui contur mai evident şi mai clar cititorului în jurul ideii centrale şi balastul de care ar putea scăpa dacă ar trece la un discurs mai comprimat. Din partea atelierului “Vlad Ioviţă” au participat Aurelia Borzin, Moni Stănilă, Ion Buzu, Carolina Vozian, Natalia Graur, Elena Boguş, Sandu Macrinici şi alţii.
Atelierul “Vlad Ioviţă” de regulă are loc în fiecare sâmbătă la orele 17 la sediul bibliotecii “Bogdan Petriceicu Haşdeu” şi este moderat de Dumitru Crudu.
Ecaterina Bargan
Cronica de Carolina Vozian despre sedinta de sambata a Atelierului Iovita
Atelierul de sâmbătă a început înintea apariţiei mele, iar când am ajuns, cenacliştii erau deja prinşi în plasa unui exerciţiu literar, sau, cum zice Dudu, a unei provocări.
Ideea acestei încercări a fost scrierea unor parodii, punctul de pornire fiind un poem de Adrian Popescu, Cuibul, publicat în România Literară. Reacţiile noastre (zâmbetele, râsul din plin) la lectura textelor scrise au venit ca o confirmare a faptului că sunt nişte parodii reuşite, chiar superioare poemului în sine.
Fiecare şi-a spus părerea vizavi de textele colegilor. Astfel, jetonul (originalitatea) din parodia Nataliei Graur este faptul că autoarea deviază de la textul propriu-zis şi descrie, sarcastic, prepararea unui burger după modelul cuibului lui Popescu; textul Elenei Chirică se remarcă prin forma-i concisă şi bine structurată, prin comparaţia cuibului cu cuşma lui Guguţă şi prin aluzia directă la prea multă flecăreală pentru nişte nimicuri; Moni Stănilă îşi lansează primul (după spusele ei) text erotic, totodată autoarea utilizează cel mai eficient multe expresii din poemul lui Popescu (le plasează reuşit în alte contexte); Elena Boguş ne-a citit un text care nu suna deloc a parodie ci mai mult a continuare a poemului, iar Mugur Grosu zice că acest fapt a fost cauzat de lipsa inspiraţiei şi autoarea ne confirmă că aşa este; textul Victoriei Balan este interesant prin ideea că n-are nici un rost să cauţi şi să descrii într-un ditamai poem din ce-i făcut un cuib, în timp ce realitatea e altundeva, e în chitanţele de la Union Fenosa şi în frigiderul gol; Mugur Grosu încurcă cuibul cu cuiul (câte de "cu"! sper să nu vă deranjeze, e în context), dar acest fapt nu aduce pagubă textului, ci dimpotrivă, originalitate, se aseamănă cu ideea Nataliei, de a descrie facerea altui obiect aidoma cuibului lui Popescu, la fel, Mugur Grosu remarcă lipsa piciorului ritmic în poem;Dumitru Crudu ne-a citit ultimul textul său(dar nu şi cel din urmă),în care caută ce reprezintă poezia în sine, în raport cu faptul că Adrian Popescu ştie, ştie ce e poezia, e c u i b.
După lecturarea textelor a mers fiecare din noi în camera ascunsă (aşa am botezat eu cabinetul pereţii plini plini plini de cărţi şi cu un computer în mijloc în care ne-a dus pe toţi pe rând Dudu) şi a publicat textul său pe blogul atelierului.Între timp, cei de la masă am discutat poemul lui Adrian Popescu şi am încercat totuşi să-l interpretăm cumva. Cum spunea Moni, dacă un poem nu te convinge din start, începi să-i cauţi sute de interpretări şi chestii de tip "oare la ce s-a gândit poetul când a scris?". Până la urmă am căzut cu toţi de acord că e un poem religios şi acest cuib ar reprezenta rezultatul facerii lumii, omului, poeziei şi a tot ce se putea de făcut. Interesant e faptul că poemul a început prin descrierea unor nimicuri, apoi s-a lansat în expresii despre suprem şi divinitate, fapt prin care şi-a pierdut orice fel de forţă.
Cel puţin, prin intermediul textelor noastre postate pe blogul atelierului, cred că mai multă lume i-a cunoscut eul poetic a lui Adrian Popescu, care este foarte tradiţionalist de felul său.
După ce am închis ziarul cu acest poem am trecut la altele, câteva de Daniel D. Marin şi unul al Ofeliei Prodan.Textul Ofeliei Prodan a fost discutat la atelierul precedent şi s-a ajuns la concluzia că are o structură, are substanţă, are în el o găselniţă - conturarea simetrică, în paralel, a personajelor şi este mai bine scris decât toate poemele lui D. Marin, cărora le lipseşte forţa, nu conving cititorul şi nu este înţeles scopul pe care şi l-a pus poetul când le-a scris. Cert este faptul că din poemele lui D. Marin se înţelege doar la ce etapă este relaţia domnului D. cu domnişoara O. fiindcă nu există o altă substanţă poetică.
Poetul venit din Bucureşti, Mugur Grosu, ne-a povestit şi o întâmplare amuzantă în legătură cu relaţia şi poezia lui D.Marin, în care era vorba despre doi interpreţi de protomanele ce cântau pe la nunţi şi când se certau îşi dădeau replici în piesele interpretate, adică, se certau pe banii altora la nunţile altora.
În final, toţi am căzut de acord că a fost un atelier interesant şi am mers la o bere/ceai la o terasă din parcul central. A fost fain, zic eu.
Carolina VOZIAN
Ideea acestei încercări a fost scrierea unor parodii, punctul de pornire fiind un poem de Adrian Popescu, Cuibul, publicat în România Literară. Reacţiile noastre (zâmbetele, râsul din plin) la lectura textelor scrise au venit ca o confirmare a faptului că sunt nişte parodii reuşite, chiar superioare poemului în sine.
Fiecare şi-a spus părerea vizavi de textele colegilor. Astfel, jetonul (originalitatea) din parodia Nataliei Graur este faptul că autoarea deviază de la textul propriu-zis şi descrie, sarcastic, prepararea unui burger după modelul cuibului lui Popescu; textul Elenei Chirică se remarcă prin forma-i concisă şi bine structurată, prin comparaţia cuibului cu cuşma lui Guguţă şi prin aluzia directă la prea multă flecăreală pentru nişte nimicuri; Moni Stănilă îşi lansează primul (după spusele ei) text erotic, totodată autoarea utilizează cel mai eficient multe expresii din poemul lui Popescu (le plasează reuşit în alte contexte); Elena Boguş ne-a citit un text care nu suna deloc a parodie ci mai mult a continuare a poemului, iar Mugur Grosu zice că acest fapt a fost cauzat de lipsa inspiraţiei şi autoarea ne confirmă că aşa este; textul Victoriei Balan este interesant prin ideea că n-are nici un rost să cauţi şi să descrii într-un ditamai poem din ce-i făcut un cuib, în timp ce realitatea e altundeva, e în chitanţele de la Union Fenosa şi în frigiderul gol; Mugur Grosu încurcă cuibul cu cuiul (câte de "cu"! sper să nu vă deranjeze, e în context), dar acest fapt nu aduce pagubă textului, ci dimpotrivă, originalitate, se aseamănă cu ideea Nataliei, de a descrie facerea altui obiect aidoma cuibului lui Popescu, la fel, Mugur Grosu remarcă lipsa piciorului ritmic în poem;Dumitru Crudu ne-a citit ultimul textul său(dar nu şi cel din urmă),în care caută ce reprezintă poezia în sine, în raport cu faptul că Adrian Popescu ştie, ştie ce e poezia, e c u i b.
După lecturarea textelor a mers fiecare din noi în camera ascunsă (aşa am botezat eu cabinetul pereţii plini plini plini de cărţi şi cu un computer în mijloc în care ne-a dus pe toţi pe rând Dudu) şi a publicat textul său pe blogul atelierului.Între timp, cei de la masă am discutat poemul lui Adrian Popescu şi am încercat totuşi să-l interpretăm cumva. Cum spunea Moni, dacă un poem nu te convinge din start, începi să-i cauţi sute de interpretări şi chestii de tip "oare la ce s-a gândit poetul când a scris?". Până la urmă am căzut cu toţi de acord că e un poem religios şi acest cuib ar reprezenta rezultatul facerii lumii, omului, poeziei şi a tot ce se putea de făcut. Interesant e faptul că poemul a început prin descrierea unor nimicuri, apoi s-a lansat în expresii despre suprem şi divinitate, fapt prin care şi-a pierdut orice fel de forţă.
Cel puţin, prin intermediul textelor noastre postate pe blogul atelierului, cred că mai multă lume i-a cunoscut eul poetic a lui Adrian Popescu, care este foarte tradiţionalist de felul său.
După ce am închis ziarul cu acest poem am trecut la altele, câteva de Daniel D. Marin şi unul al Ofeliei Prodan.Textul Ofeliei Prodan a fost discutat la atelierul precedent şi s-a ajuns la concluzia că are o structură, are substanţă, are în el o găselniţă - conturarea simetrică, în paralel, a personajelor şi este mai bine scris decât toate poemele lui D. Marin, cărora le lipseşte forţa, nu conving cititorul şi nu este înţeles scopul pe care şi l-a pus poetul când le-a scris. Cert este faptul că din poemele lui D. Marin se înţelege doar la ce etapă este relaţia domnului D. cu domnişoara O. fiindcă nu există o altă substanţă poetică.
Poetul venit din Bucureşti, Mugur Grosu, ne-a povestit şi o întâmplare amuzantă în legătură cu relaţia şi poezia lui D.Marin, în care era vorba despre doi interpreţi de protomanele ce cântau pe la nunţi şi când se certau îşi dădeau replici în piesele interpretate, adică, se certau pe banii altora la nunţile altora.
În final, toţi am căzut de acord că a fost un atelier interesant şi am mers la o bere/ceai la o terasă din parcul central. A fost fain, zic eu.
Carolina VOZIAN
duminică, 29 mai 2011
Acum seara se joaca un spectacold e Cheianu
La Satircus, in cadrul Festivalului Dramaturgiei Contemporane basarabene: e vorba de Containerul, regizat de Radu Ghilas la Ateneul din Iasi. Spectacolul incepe la 20.00.
O explicaţie
Textele de mai jos au fost scrise in cadrul sedintei de sambata a atelierului Vlad Iovita. Punctul de plecare o reprezinta poezia CUIBUL al lui Adrian Popescu, publicata in Romania Literara, acum cateva numere. Ideea a fost scrierea unor parodii. Parodii în sensul înalt al cuvântului, fără a cobori ştacheta. La această aventură au participat Mugur Grossu,eu, Moni STănilă, Carolina Vozian, Natalia Graur, Elena Boguş, ELena Chirică, Victoria Balan.
Carolina Vozian
Poezia nu-i un cuib?Găseşte oul...
Ba da, în cazul dvs e un cuib
Cu saci imenşi de ouă alterate
Pe care, cu cojile bine spălate
Le aşezaţii în rime, de dvs aproape şi de noi departe
Pentru că riscă să le spargem toate.
Cum de rezistă vechiul vis cu noul?
Cum se se ţes reţele de-nţelesuri?
Aşa cum vă rezistă şi dvs oul,
Adică perla asta rară
Băgată-n România Literară
Ce sare agitată spre noi că să ne chinuie cu sensuri
Şi, vorba poeziei "reţele de-nţelesuri"...
Greu se încheagă cuibul printre maluri
Observ şi eu că greu se-ncheagă,
Dacă tot ţineţi să vă fie rima-ntreagă
Luaţi, VĂ ROG, un dicţionar de rime, sau vreo două
Şi cartea de română de a 9a
Unde se xplică-n pagini numărate
Că sunt rime împerecheate, îmbrăţişate, încrucişate.
--------------------
---------------------------------------------------------
Natalia Graur
Un burger din ce-i făcut?
Din conservanţi, filozofări despre infinit, murătură,
şi vai! liantul, o, ce substanţă divină, albă, vie (creşte!)
şi arde pănă salamul tot carne nu rămâne,
iar caşcavalului îi moare mucegaiul, frământat cu sfânta rabie a bucătarului.
Apoi, asemeni tăbliilor din Sumer sau Ninive,
cum de rezistă cu secole-n vitrină,
iar praful - rahat dezintegrat adus de clienţi, vai, cum îl înnobilează,
îi conferă sexualitatea maturităţii.
Până-ntr-o zi, când la un party devine
săgeată-n tolba ta, stăpânbe, şi sparge-un cap sau un parbriz într-o parcare, de unde am fugit,
julindu-mi rău genunchii,
doar burgerul, rămas vârtej stelar,
se rotunjeşte.
----------------------------------
Elena Chirică
Un cuib de rîndunici
Un cuib din cei făcut popescu ne învaţă
Din resturi şi nimic, plus întîmplări din viaţă.
Eu zic că cuibul e cuşmă, ce nu-i a orişicui
E cuşma lui Guguţă şi a Spiridonului.
Un cuib e o schimbare a pielii de miel
Şi Dante a purtat-o în Rai şi în Infern.
Ce multă vorbăraie e pentru un loc cu paie
Da...uneori eşti ou iar alteori eşti oaie.
----------------------------------------
Mugur Grosu
Un cui. De ce-i bătut? Din oarbe ticuri,
Când un ciocan s-a-mpreunat c-o mână
Şi-ar sta în cuibul ei o săptămână:
Precum iubeţii-n pat de borangicuri
După amor, fumează într-o rână.
-------------------------------------------
Victoria Balan
Un cuib din ce-i făcut? E din nimicuri.
Adevărat. E o grămadă de noroi.
Şi-l spală prima ploaie cu-a ei picuri
lăsând în urmă paie, crengi şi
Noi facem case şi nu cuiburi.
De ce? Că-i mai comod aşa;
Noi n-avem timp să ne gândim la cuiburi,
căci Union Fenosa mult prea scump ne ia...
Un cuib i-o casă mică şi urâtă.
În plus, el pute şi e plin de praf
şi locatar i-o pasăre sărită
de pe fix prea grav.
Un cuib din ce-i făcut?
Bă, chiar îţi pasă?
Un cuib i-o chestie banală-ntr-un copac.
Gândeşte-te ce o să pui pe masă,
că păsării i-ajunge un gândac.
--------------------------------------------
moni stănilă
un cuib ce se aşează între noi
cînd întîmplările-ntîlnirii ne frămîntă
fire de păr subţiri în palme moi
ca un botic de miel cu-n picur-doi
şi parcă ciocîrlii sub piele cîntă
şi-atunci aşa cum stau lipite bine
coapsele noastre ca într-o mănuşă
care-i secretul, spune-mi, ce le ţine?
de parc-o aurie cheie stă în uşă
clipind cînd o apleci ca o păpuşă
dar le încheagă sfintele salive
şi mierea ce-am ascuns-o adînc în mine
la fel se-ncheagă rod al gurii pline
cînd tu demult saliva cu un deget
ai transformat-o-n rodul de albine
cuibul dinttr-o pădure fără fagi
unde ajungi cînd îmi săruţi genunchii
copil ce-mi cauţi aromele de fragi
mă-mbrăţişezi pînă-mi pătrunzi rărunchii
cînd âi se umple golul din nădragi
îmi amintesc cum se iţea cuibul din maluri
cînd în parcări veni o păsărică
şi tatona fluide plinuri goluri
să se planteze-n camera cea mică
şi-acolo încălzindu-se să nască goluri
--------------------------------------------
dudu
poezia nu e ceea ce fac eu
"Poezia nu e un cuib"
Adrian Popescu /
(o pastişă după poezia lui Muşina, Galaicu-Păun, Marius Ianuş, Dan Sociu, Mircea Cărtărescu şi lista e foarte lungă)
"Poezia nu e un cuib" sau
o stradă cu copaci plini cu ciori poezia nu e
un oraş acoperit de puf de plop
şi nu e nici o cârciumă cu un bec chior nu e
o tipă gonind pe bicicletă în jurul monumentului ecvestru
al lui grigorii ivanovici kotovski
şi nu e monumentul
lui kotovski
poezia nu e o cafea primită de-a moca şi nu e
nici tipa care ţi-a dat papucii
când ai rămas în papuci în stradă
poezia nu e un trotuar pe care ies seara fufele una lângă alta cu
fustele ridicate deasupra genunchilor
şi nu e nici ceea ce nu se vede
după ce stingi lumina în baie
poezia nu e o terasă
de pe care s-au cărat împleticindu-se ultimii clienţi
adică noi doi la braţ fluierând şi lălăind fără să ştim ce
poezia nu e
poezia din cărţi şi din reviste
poezia nu e să rămâi fără bani după doişpe noaptea şi să nu mai ajungi până dimineaţa acasă
şi nu e nici să fii fugărit prin parc de o gaşcă de poponari de la revista tinerilor scriitori trecuţi de şaptezeci de ani
poezia nu sunt anunţurile pe care poliţia le face zi de zi
şi nici ceea ce se găseşte la rubrica fapt divers sau decese
poezia nu e să ai un şef tembel sau să adormi cu o sticlă de votcă în mână
poezia nu e să tragi aer prăfuit adânc în piept şi nici să bei un adormitor
sau să tragi un fit
poezia nu e să ţipi la cei care îţi bagă mâinile adânc în buzunare şi nici la cei care vor să te pipăie
poezia nu e să te plimbi prin cameră toată noaptea şi nici să încui uşa cu cheia
şi să te dezbraci de haine
poezia nu e să faci spume la gură
şi nici să înjuri ca porcul
şi nu e nici să urci scările molului de la ciocana
poezia nu e ceea ce face ianuş sau sociu şi nici ceea ce fac eu şi nu e nici o îngheţată ce ţi se topeşte în mână
poezia nu e o pasăre lovită de fulger
adică, într-un cuvânt, nu e un cuib
dar ce e habar nu am, domnule Adrian Popescu
Carolina Vozian
Poezia nu-i un cuib?Găseşte oul...
Ba da, în cazul dvs e un cuib
Cu saci imenşi de ouă alterate
Pe care, cu cojile bine spălate
Le aşezaţii în rime, de dvs aproape şi de noi departe
Pentru că riscă să le spargem toate.
Cum de rezistă vechiul vis cu noul?
Cum se se ţes reţele de-nţelesuri?
Aşa cum vă rezistă şi dvs oul,
Adică perla asta rară
Băgată-n România Literară
Ce sare agitată spre noi că să ne chinuie cu sensuri
Şi, vorba poeziei "reţele de-nţelesuri"...
Greu se încheagă cuibul printre maluri
Observ şi eu că greu se-ncheagă,
Dacă tot ţineţi să vă fie rima-ntreagă
Luaţi, VĂ ROG, un dicţionar de rime, sau vreo două
Şi cartea de română de a 9a
Unde se xplică-n pagini numărate
Că sunt rime împerecheate, îmbrăţişate, încrucişate.
--------------------
---------------------------------------------------------
Natalia Graur
Un burger din ce-i făcut?
Din conservanţi, filozofări despre infinit, murătură,
şi vai! liantul, o, ce substanţă divină, albă, vie (creşte!)
şi arde pănă salamul tot carne nu rămâne,
iar caşcavalului îi moare mucegaiul, frământat cu sfânta rabie a bucătarului.
Apoi, asemeni tăbliilor din Sumer sau Ninive,
cum de rezistă cu secole-n vitrină,
iar praful - rahat dezintegrat adus de clienţi, vai, cum îl înnobilează,
îi conferă sexualitatea maturităţii.
Până-ntr-o zi, când la un party devine
săgeată-n tolba ta, stăpânbe, şi sparge-un cap sau un parbriz într-o parcare, de unde am fugit,
julindu-mi rău genunchii,
doar burgerul, rămas vârtej stelar,
se rotunjeşte.
----------------------------------
Elena Chirică
Un cuib de rîndunici
Un cuib din cei făcut popescu ne învaţă
Din resturi şi nimic, plus întîmplări din viaţă.
Eu zic că cuibul e cuşmă, ce nu-i a orişicui
E cuşma lui Guguţă şi a Spiridonului.
Un cuib e o schimbare a pielii de miel
Şi Dante a purtat-o în Rai şi în Infern.
Ce multă vorbăraie e pentru un loc cu paie
Da...uneori eşti ou iar alteori eşti oaie.
----------------------------------------
Mugur Grosu
Un cui. De ce-i bătut? Din oarbe ticuri,
Când un ciocan s-a-mpreunat c-o mână
Şi-ar sta în cuibul ei o săptămână:
Precum iubeţii-n pat de borangicuri
După amor, fumează într-o rână.
-------------------------------------------
Victoria Balan
Un cuib din ce-i făcut? E din nimicuri.
Adevărat. E o grămadă de noroi.
Şi-l spală prima ploaie cu-a ei picuri
lăsând în urmă paie, crengi şi
Noi facem case şi nu cuiburi.
De ce? Că-i mai comod aşa;
Noi n-avem timp să ne gândim la cuiburi,
căci Union Fenosa mult prea scump ne ia...
Un cuib i-o casă mică şi urâtă.
În plus, el pute şi e plin de praf
şi locatar i-o pasăre sărită
de pe fix prea grav.
Un cuib din ce-i făcut?
Bă, chiar îţi pasă?
Un cuib i-o chestie banală-ntr-un copac.
Gândeşte-te ce o să pui pe masă,
că păsării i-ajunge un gândac.
--------------------------------------------
moni stănilă
un cuib ce se aşează între noi
cînd întîmplările-ntîlnirii ne frămîntă
fire de păr subţiri în palme moi
ca un botic de miel cu-n picur-doi
şi parcă ciocîrlii sub piele cîntă
şi-atunci aşa cum stau lipite bine
coapsele noastre ca într-o mănuşă
care-i secretul, spune-mi, ce le ţine?
de parc-o aurie cheie stă în uşă
clipind cînd o apleci ca o păpuşă
dar le încheagă sfintele salive
şi mierea ce-am ascuns-o adînc în mine
la fel se-ncheagă rod al gurii pline
cînd tu demult saliva cu un deget
ai transformat-o-n rodul de albine
cuibul dinttr-o pădure fără fagi
unde ajungi cînd îmi săruţi genunchii
copil ce-mi cauţi aromele de fragi
mă-mbrăţişezi pînă-mi pătrunzi rărunchii
cînd âi se umple golul din nădragi
îmi amintesc cum se iţea cuibul din maluri
cînd în parcări veni o păsărică
şi tatona fluide plinuri goluri
să se planteze-n camera cea mică
şi-acolo încălzindu-se să nască goluri
--------------------------------------------
dudu
poezia nu e ceea ce fac eu
"Poezia nu e un cuib"
Adrian Popescu /
(o pastişă după poezia lui Muşina, Galaicu-Păun, Marius Ianuş, Dan Sociu, Mircea Cărtărescu şi lista e foarte lungă)
"Poezia nu e un cuib" sau
o stradă cu copaci plini cu ciori poezia nu e
un oraş acoperit de puf de plop
şi nu e nici o cârciumă cu un bec chior nu e
o tipă gonind pe bicicletă în jurul monumentului ecvestru
al lui grigorii ivanovici kotovski
şi nu e monumentul
lui kotovski
poezia nu e o cafea primită de-a moca şi nu e
nici tipa care ţi-a dat papucii
când ai rămas în papuci în stradă
poezia nu e un trotuar pe care ies seara fufele una lângă alta cu
fustele ridicate deasupra genunchilor
şi nu e nici ceea ce nu se vede
după ce stingi lumina în baie
poezia nu e o terasă
de pe care s-au cărat împleticindu-se ultimii clienţi
adică noi doi la braţ fluierând şi lălăind fără să ştim ce
poezia nu e
poezia din cărţi şi din reviste
poezia nu e să rămâi fără bani după doişpe noaptea şi să nu mai ajungi până dimineaţa acasă
şi nu e nici să fii fugărit prin parc de o gaşcă de poponari de la revista tinerilor scriitori trecuţi de şaptezeci de ani
poezia nu sunt anunţurile pe care poliţia le face zi de zi
şi nici ceea ce se găseşte la rubrica fapt divers sau decese
poezia nu e să ai un şef tembel sau să adormi cu o sticlă de votcă în mână
poezia nu e să tragi aer prăfuit adânc în piept şi nici să bei un adormitor
sau să tragi un fit
poezia nu e să ţipi la cei care îţi bagă mâinile adânc în buzunare şi nici la cei care vor să te pipăie
poezia nu e să te plimbi prin cameră toată noaptea şi nici să încui uşa cu cheia
şi să te dezbraci de haine
poezia nu e să faci spume la gură
şi nici să înjuri ca porcul
şi nu e nici să urci scările molului de la ciocana
poezia nu e ceea ce face ianuş sau sociu şi nici ceea ce fac eu şi nu e nici o îngheţată ce ţi se topeşte în mână
poezia nu e o pasăre lovită de fulger
adică, într-un cuvânt, nu e un cuib
dar ce e habar nu am, domnule Adrian Popescu
Poezia nu e ceea ce fac eu
"Poezia nu e un cuib"
Adrian Popescu /
(o pastişă după poezia lui Muşina, Galaicu-Păun, Marius Ianuş, Dan Sociu, Mircea Cărtărescu şi lista e foarte lunga)
"Poezia nu e un cuib" sau
o stradă cu copaci plini cu ciori poezia nu e
un oraş acoperit de puf de plop
şi nu e nici o cârciumă cu un bec chior nu e
o tipă gonind pe bicicletă în jurul monumentului ecvestru
al lui grigorii ivanovici kotovski
şi nu e monumentul
lui kotovski
poezia nu e o cafea primită de-a moca şi nu e
nici tipa care ţi-a dat papucii
când ai rămas în papuci în stradă
poezia nu e un trotuar pe care ies seara fufele una lângă alta cu
fustele ridicate deasupra genunchilor
şi nu e nici ceea ce nu se vede
după ce stingi lumina în baie
poezia nu e o terasă
de pe care s-au cărat împleticindu-se ultimii clienţi
adică noi doi la braţ fluierând şi lălăind fără să ştim ce
poezia nu e
poezia din cărţi şi din reviste
poezia nu e să rămâi fără bani după doişpe noaptea şi să nu mai ajungi până dimineaţa acasă
şi nu e nici să fii fugărit prin parc de o gaşcă de poponari de la revista tinerilor scriitori trecuţi de şaptezeci de ani
poezia nu sunt anunţurile pe care poliţia le face zi de zi
şi nici ceea ce se găseşte la rubrica fapt divers sau decese
poezia nu e să ai un şef tembel sau să adormi cu o sticlă de votcă în mână
poezia nu e să tragi aer prăfuit adânc în piept şi nici să bei un adormitor
sau să tragi un fit
poezia nu e să ţipi la cei care îţi bagă mâinile adânc în buzunare şi nici la cei care vor să te pipăie
poezia nu e să te plimbi prin cameră toată noaptea şi nici să încui uşa cu cheia
şi să te dezbraci de haine
poezia nu e să faci spume la gură
şi nici să înjuri ca porcul
şi nu e nici să urci scările molului de la ciocana
poezia nu e ceea ce face ianuş sau sociu şi nici ceea ce fac eu şi nu e nici o îngheţată ce ţi se topeşte în mână
poezia nu e o pasăre lovită de fulger
adică, într-un cuvânt, nu e un cuib
dar ce e habar nu am, domnule Adrian Popescu
Adrian Popescu /
(o pastişă după poezia lui Muşina, Galaicu-Păun, Marius Ianuş, Dan Sociu, Mircea Cărtărescu şi lista e foarte lunga)
"Poezia nu e un cuib" sau
o stradă cu copaci plini cu ciori poezia nu e
un oraş acoperit de puf de plop
şi nu e nici o cârciumă cu un bec chior nu e
o tipă gonind pe bicicletă în jurul monumentului ecvestru
al lui grigorii ivanovici kotovski
şi nu e monumentul
lui kotovski
poezia nu e o cafea primită de-a moca şi nu e
nici tipa care ţi-a dat papucii
când ai rămas în papuci în stradă
poezia nu e un trotuar pe care ies seara fufele una lângă alta cu
fustele ridicate deasupra genunchilor
şi nu e nici ceea ce nu se vede
după ce stingi lumina în baie
poezia nu e o terasă
de pe care s-au cărat împleticindu-se ultimii clienţi
adică noi doi la braţ fluierând şi lălăind fără să ştim ce
poezia nu e
poezia din cărţi şi din reviste
poezia nu e să rămâi fără bani după doişpe noaptea şi să nu mai ajungi până dimineaţa acasă
şi nu e nici să fii fugărit prin parc de o gaşcă de poponari de la revista tinerilor scriitori trecuţi de şaptezeci de ani
poezia nu sunt anunţurile pe care poliţia le face zi de zi
şi nici ceea ce se găseşte la rubrica fapt divers sau decese
poezia nu e să ai un şef tembel sau să adormi cu o sticlă de votcă în mână
poezia nu e să tragi aer prăfuit adânc în piept şi nici să bei un adormitor
sau să tragi un fit
poezia nu e să ţipi la cei care îţi bagă mâinile adânc în buzunare şi nici la cei care vor să te pipăie
poezia nu e să te plimbi prin cameră toată noaptea şi nici să încui uşa cu cheia
şi să te dezbraci de haine
poezia nu e să faci spume la gură
şi nici să înjuri ca porcul
şi nu e nici să urci scările molului de la ciocana
poezia nu e ceea ce face ianuş sau sociu şi nici ceea ce fac eu şi nu e nici o îngheţată ce ţi se topeşte în mână
poezia nu e o pasăre lovită de fulger
adică, într-un cuvânt, nu e un cuib
dar ce e habar nu am, domnule Adrian Popescu
sâmbătă, 28 mai 2011
despre cuibul lui popescu
Poezia nu-i un cuib?Găseşte oul...
Ba da, în cazul dvs e un cuib
Cu saci imenşi de ouă alterate
Pe care, cu cojile bine spălate
Le aşezaţii în rime, de dvs aproape şi de noi departe
Pentru că riscă să le spargem toate.
Cum de rezistă vechiul vis cu noul?
Cum se se ţes reţele de-nţelesuri?
Aşa cum vă rezistă şi dvs oul,
Adică perla asta rară
Băgată-n România Literară
Ce sare agitată spre noi că să ne chinuie cu sensuri
Şi, vorba poeziei "reţele de-nţelesuri"...
Greu se încheagă cuibul printre maluri
Observ şi eu că greu se-ncheagă,
Dacă tot ţineţi să vă fie rima-ntreagă
Luaţi, VĂ ROG, un dicţionar de rime, sau vreo două
Şi cartea de română de a 9a
Unde se xplică-n pagini numărate
Că sunt rime împerecheate, îmbrăţişate, încrucişate.
--------------------
Un burger din ce-i făcut?
Din conservanţi, filozofări despre infinit, murătură,
şi vai! liantul, o, ce substanţă divină, albă, vie (creşte!)
şi arde pănă salamul tot carne nu rămâne,
iar caşcavalului îi moare mucegaiul, frământat cu sfânta rabie a bucătarului.
Apoi, asemeni tăbliilor din Sumer sau Ninive,
cum de rezistă cu secole-n vitrină,
iar praful - rahat dezintegrat adus de clienţi, vai, cum îl înnobilează,
îi conferă sexualitatea maturităţii.
Până-ntr-o zi, când la un party devine
săgeată-n tolba ta, stăpânbe, şi sparge-un cap sau un parbriz într-o parcare, de unde am fugit,
julindu-mi rău genunchii,
doar burgerul, rămas vârtej stelar,
se rotunjeşte.
Natalia Graur
Ba da, în cazul dvs e un cuib
Cu saci imenşi de ouă alterate
Pe care, cu cojile bine spălate
Le aşezaţii în rime, de dvs aproape şi de noi departe
Pentru că riscă să le spargem toate.
Cum de rezistă vechiul vis cu noul?
Cum se se ţes reţele de-nţelesuri?
Aşa cum vă rezistă şi dvs oul,
Adică perla asta rară
Băgată-n România Literară
Ce sare agitată spre noi că să ne chinuie cu sensuri
Şi, vorba poeziei "reţele de-nţelesuri"...
Greu se încheagă cuibul printre maluri
Observ şi eu că greu se-ncheagă,
Dacă tot ţineţi să vă fie rima-ntreagă
Luaţi, VĂ ROG, un dicţionar de rime, sau vreo două
Şi cartea de română de a 9a
Unde se xplică-n pagini numărate
Că sunt rime împerecheate, îmbrăţişate, încrucişate.
--------------------
Un burger din ce-i făcut?
Din conservanţi, filozofări despre infinit, murătură,
şi vai! liantul, o, ce substanţă divină, albă, vie (creşte!)
şi arde pănă salamul tot carne nu rămâne,
iar caşcavalului îi moare mucegaiul, frământat cu sfânta rabie a bucătarului.
Apoi, asemeni tăbliilor din Sumer sau Ninive,
cum de rezistă cu secole-n vitrină,
iar praful - rahat dezintegrat adus de clienţi, vai, cum îl înnobilează,
îi conferă sexualitatea maturităţii.
Până-ntr-o zi, când la un party devine
săgeată-n tolba ta, stăpânbe, şi sparge-un cap sau un parbriz într-o parcare, de unde am fugit,
julindu-mi rău genunchii,
doar burgerul, rămas vârtej stelar,
se rotunjeşte.
Natalia Graur
Un cuib de randunici, parodie după Adrian Popescu
Un cuib de rîndunici
Un cuib din cei făcut popescu ne învaţă
Din resturi şi nimic, plus întîmplări din viaţă.
Eu zic că cuibul e cuşmă, ce nu-i a orişicui
E cuşma lui Guguţă şi a Spiridonului.
Un cuib e o schimbare a pielii de miel
Şi Dante a purtat-o în Rai şi în Infern.
Ce multă vorbăraie e pentru un loc cu paie
Da...uneori eşti ou iar alteori eşti oaie.
Elena Chirica, Facultatea de Limbi străine, Franceză-Engleză.
Un cuib din cei făcut popescu ne învaţă
Din resturi şi nimic, plus întîmplări din viaţă.
Eu zic că cuibul e cuşmă, ce nu-i a orişicui
E cuşma lui Guguţă şi a Spiridonului.
Un cuib e o schimbare a pielii de miel
Şi Dante a purtat-o în Rai şi în Infern.
Ce multă vorbăraie e pentru un loc cu paie
Da...uneori eşti ou iar alteori eşti oaie.
Elena Chirica, Facultatea de Limbi străine, Franceză-Engleză.
parodie după poezia Cuibul a lui Adrian Popescu
Cuiul [ţigara de după]
Un cui. De ce-i bătut? Din oarbe ticuri,
Când un ciocan s-a-mpreunat c-o mână
Şi-ar sta în cuibul ei o săptămână:
Precum iubeţii-n pat de borangicuri
După amor, fumează într-o rână.
Mugur Grosu
Un cui. De ce-i bătut? Din oarbe ticuri,
Când un ciocan s-a-mpreunat c-o mână
Şi-ar sta în cuibul ei o săptămână:
Precum iubeţii-n pat de borangicuri
După amor, fumează într-o rână.
Mugur Grosu
parodie după poezia Cuibul a lui Adrian Popescu
Un cuib din ce-i făcut? E din nimicuri.
Adevărat. E o grămadă de noroi.
Şi-l spală prima ploaie cu-a ei picuri
lăsând în urmă paie, crengi şi
Noi facem case şi nu cuiburi.
De ce? Că-i mai comod aşa;
Noi n-avem timp să ne gândim la cuiburi,
căci Union Fenosa mult prea scump ne ia...
Un cuib i-o casă mică şi urâtă.
În plus, el pute şi e plin de praf
şi locatar i-o pasăre sărită
de pe fix prea grav.
Un cuib din ce-i făcut?
Bă, chiar îţi pasă?
Un cuib i-o chestie banală-ntr-un copac.
Gândeşte-te ce o să pui pe masă,
că păsării i-ajunge un gândac.
Balan Victoria
Adevărat. E o grămadă de noroi.
Şi-l spală prima ploaie cu-a ei picuri
lăsând în urmă paie, crengi şi
Noi facem case şi nu cuiburi.
De ce? Că-i mai comod aşa;
Noi n-avem timp să ne gândim la cuiburi,
căci Union Fenosa mult prea scump ne ia...
Un cuib i-o casă mică şi urâtă.
În plus, el pute şi e plin de praf
şi locatar i-o pasăre sărită
de pe fix prea grav.
Un cuib din ce-i făcut?
Bă, chiar îţi pasă?
Un cuib i-o chestie banală-ntr-un copac.
Gândeşte-te ce o să pui pe masă,
că păsării i-ajunge un gândac.
Balan Victoria
parodie după poezia Cuibul a lui Adrian Popescu
un cuib ce se aşează între noi
cînd întîmplările-ntîlnirii ne frămîntă
fire de păr subţiri în palme moi
ca un botic de miel cu-n picur-doi
şi parcă ciocîrlii sub piele cîntă
şi-atunci aşa cum stau lipite bine
coapsele noastre ca într-o mănuşă
care-i secretul, spune-mi, ce le ţine?
de parc-o aurie cheie stă în uşă
clipind cînd o apleci ca o păpuşă
dar le încheagă sfintele salive
şi mierea ce-am ascuns-o adînc în mine
la fel se-ncheagă rod al gurii pline
cînd tu demult saliva cu un deget
ai transformat-o-n rodul de albine
cuibul dinttr-o pădure fără fagi
unde ajungi cînd îmi săruţi genunchii
copil ce-mi cauţi aromele de fragi
mă-mbrăţişezi pînă-mi pătrunzi rărunchii
cînd âi se umple golul din nădragi
îmi amintesc cum se iţea cuibul din maluri
cînd în parcări veni o păsărică
şi tatona fluide plinuri goluri
să se planteze-n camera cea mică
şi-acolo încălzindu-se să nască goluri
moni stănilă
cînd întîmplările-ntîlnirii ne frămîntă
fire de păr subţiri în palme moi
ca un botic de miel cu-n picur-doi
şi parcă ciocîrlii sub piele cîntă
şi-atunci aşa cum stau lipite bine
coapsele noastre ca într-o mănuşă
care-i secretul, spune-mi, ce le ţine?
de parc-o aurie cheie stă în uşă
clipind cînd o apleci ca o păpuşă
dar le încheagă sfintele salive
şi mierea ce-am ascuns-o adînc în mine
la fel se-ncheagă rod al gurii pline
cînd tu demult saliva cu un deget
ai transformat-o-n rodul de albine
cuibul dinttr-o pădure fără fagi
unde ajungi cînd îmi săruţi genunchii
copil ce-mi cauţi aromele de fragi
mă-mbrăţişezi pînă-mi pătrunzi rărunchii
cînd âi se umple golul din nădragi
îmi amintesc cum se iţea cuibul din maluri
cînd în parcări veni o păsărică
şi tatona fluide plinuri goluri
să se planteze-n camera cea mică
şi-acolo încălzindu-se să nască goluri
moni stănilă
Eelena Bogus ne spune
Vineri pe 27 mai 2011, la ora 18.30 a avut loc prima sedinta a Cenaclului Republica, moderator Moni Stanila si Sandu Vaculovski, la avut ca invitat pe Mugur Grosu Ddin Romania. Cenaclu ne- adunat pe toti la Biblioteca Nationala Vasile Alecsandri in aer liber in jurul mesei rotunde, cu un ceai si cafea calda. Afara batea un vant rece dar lectura tinerilor scritori ne incalzea pe toti.
Moni a deschis cenaclu prezentand de unde vine denumirea Republica si pe urma a fost deschis de Directorul Biblioteci si sa trecut la citirea poezie a fiecarui prezenti acolo.
Ca dupa aceea a luat cuvantul sa citeasca Mugur Grosu din Cartea " Haltere cu Zurgali". Si la sfarsit cine a vrut sa-l intrebere pe invitatul nostru din Romania. A fost un cenaclu interesant pentru cei preazenti.
Moni a deschis cenaclu prezentand de unde vine denumirea Republica si pe urma a fost deschis de Directorul Biblioteci si sa trecut la citirea poezie a fiecarui prezenti acolo.
Ca dupa aceea a luat cuvantul sa citeasca Mugur Grosu din Cartea " Haltere cu Zurgali". Si la sfarsit cine a vrut sa-l intrebere pe invitatul nostru din Romania. A fost un cenaclu interesant pentru cei preazenti.
„Cărtărescu este autorul român despre care se vorbeşte cel mai mult în ultimele decenii. El a schimbat cu totul poezia românească şi a trasat linia dintre modernism şi postmodernism “ — a motivat juriului.
Punctul culminant al Festivalului Internaţional de Literatură de la Vilenica, Premiul Vilenica este acordat în fiecare an de Asociaţia Scriitorilor Sloveni unui autor important din Europa Centrală. Printre scriitori distinşi cu acest premiu se regăsesc Peter Esterházy, Ana Blandiana, Milan Kundera.
Punctul culminant al Festivalului Internaţional de Literatură de la Vilenica, Premiul Vilenica este acordat în fiecare an de Asociaţia Scriitorilor Sloveni unui autor important din Europa Centrală. Printre scriitori distinşi cu acest premiu se regăsesc Peter Esterházy, Ana Blandiana, Milan Kundera.
joi, 26 mai 2011
maine, in TIMPUL, in paginile de cultura
ecouri a festivalului ZILELE LITERATURII ROMANE
in societatea sovietica traiau numai ingeri- o cronica la cartea Stelianei Grama
un interviu cu actorul Ion Sapdaru- dupa ce s-a filmat la Hollywood
rani care nu se vindeca- Augustin Nacu sparge tacerea dupa zece ani, in legatura cu faptul cum i-a fost tepuita prima carte
Editorul Gheorghe Erizanu ne zice care e rostul Zileleor Literaturii Romane
Criticul saptamanii e Andrei Turcanu cu o cronica bataioasa
Mircea V Ciobanu pune iar ulei pe foc
Cele mai citite carti ale saptamanii
Nicolae Rusu tradus in ceha cu al doilea roman
O tableta despre lucrurile care nu se cunosc despre Serafim Saka
O stire despre Festivalul Dramaturgului
O stire de Elena Bogus despre Festivalul ZLR
in societatea sovietica traiau numai ingeri- o cronica la cartea Stelianei Grama
un interviu cu actorul Ion Sapdaru- dupa ce s-a filmat la Hollywood
rani care nu se vindeca- Augustin Nacu sparge tacerea dupa zece ani, in legatura cu faptul cum i-a fost tepuita prima carte
Editorul Gheorghe Erizanu ne zice care e rostul Zileleor Literaturii Romane
Criticul saptamanii e Andrei Turcanu cu o cronica bataioasa
Mircea V Ciobanu pune iar ulei pe foc
Cele mai citite carti ale saptamanii
Nicolae Rusu tradus in ceha cu al doilea roman
O tableta despre lucrurile care nu se cunosc despre Serafim Saka
O stire despre Festivalul Dramaturgului
O stire de Elena Bogus despre Festivalul ZLR
Elena Bogus ne spune
Sedinta de atelier 25 mai 2011
Ieri la ora 14.00 am avut oaspeti din Balti. Cei de la Vlad Ioivita i-am primit cu bratele deschise cu ceai si cafea. Au mai venit Moni Stani Stanila, Aurelia Borzin si tatal meu. Invitati de la Balti : Mariana, Victor si Virgiliu.
Cei trei autori au venit cu poezii si proza.
Ne-am strans intr-un cerc pentru ai asculta pe cei de la Balti si pentru a ne da cu parerea si sa comentam operele lor.
I-am simtit emotionati si incordati pe musafiri nostri.Dar dupa citirea textelor sau mai relaxat si nu i-am mai simtit incordati.
Eu am ascultat cu mare atentie textele invitatilor nostri. Nu stiam ce sa spun daca ma intreba Dudu despre textele lor.
Proza Marianei mi sa parut intersanta, dar ii lipsea ceva in proza, actiune si tensiune ca proza sa fie interesanta sa nu te plictisesti dea ea. Insa la nivel acuratetie si curat este ok. Cum, a zis si Dudu ca este o prozatoare talentata.
Textele invitatilor au stiluri deferite.Virgiliu este mai aprope de cotiadian. Insa Victor mai aprope de univers, incearca sa fie mai aproape de tot, sa cunoasca mai bine lumea in care traieste.
Sunt la inceput, au mult de lucru . La sfarsit Dudu ne-a invitat la un ceai la localul unde am mai fost noi. Ne-am simtit bine am vorbit am schimbat opinii si parerii.
A trebuit sa plec pentru ca nu ma simteam chiar bine, imi era rau de tot. Imi pare rau ca nu am mai stat la masa cu invitati nostri.
Publicat de elena bogus
Ieri la ora 14.00 am avut oaspeti din Balti. Cei de la Vlad Ioivita i-am primit cu bratele deschise cu ceai si cafea. Au mai venit Moni Stani Stanila, Aurelia Borzin si tatal meu. Invitati de la Balti : Mariana, Victor si Virgiliu.
Cei trei autori au venit cu poezii si proza.
Ne-am strans intr-un cerc pentru ai asculta pe cei de la Balti si pentru a ne da cu parerea si sa comentam operele lor.
I-am simtit emotionati si incordati pe musafiri nostri.Dar dupa citirea textelor sau mai relaxat si nu i-am mai simtit incordati.
Eu am ascultat cu mare atentie textele invitatilor nostri. Nu stiam ce sa spun daca ma intreba Dudu despre textele lor.
Proza Marianei mi sa parut intersanta, dar ii lipsea ceva in proza, actiune si tensiune ca proza sa fie interesanta sa nu te plictisesti dea ea. Insa la nivel acuratetie si curat este ok. Cum, a zis si Dudu ca este o prozatoare talentata.
Textele invitatilor au stiluri deferite.Virgiliu este mai aprope de cotiadian. Insa Victor mai aprope de univers, incearca sa fie mai aproape de tot, sa cunoasca mai bine lumea in care traieste.
Sunt la inceput, au mult de lucru . La sfarsit Dudu ne-a invitat la un ceai la localul unde am mai fost noi. Ne-am simtit bine am vorbit am schimbat opinii si parerii.
A trebuit sa plec pentru ca nu ma simteam chiar bine, imi era rau de tot. Imi pare rau ca nu am mai stat la masa cu invitati nostri.
Publicat de elena bogus
miercuri, 25 mai 2011
Un premiu pentru actorii basarabeni
In cadrul editiei 2011 a Festivalului Dramaturgiei Contemporane Romanesti din Timisoara,
Premiul „Ioan Strugari“ pentru cea mai bună interpretare se acordă actriţelor Snejana Puică, Mihaela Strîmbeanu, Ina Surdu şi Irina Vacarciuc, interpretele spectacolului Casa M de Luminiţa Ţîcu, o producţie Centrul de Arte Coliseum din Chişinău.
Premiul „Ioan Strugari“ pentru cea mai bună interpretare se acordă actriţelor Snejana Puică, Mihaela Strîmbeanu, Ina Surdu şi Irina Vacarciuc, interpretele spectacolului Casa M de Luminiţa Ţîcu, o producţie Centrul de Arte Coliseum din Chişinău.
Dumitru Marian ne zice
Centrul Cultural Gaudeamus
Str. V.Alecsandri.4
Tel. 24 50 01, 24 50 83
Comunicat de presă
Festivalul filmului american se lansează la Chișinău
Ambasada Statelor Unite ale Americii va invită la cea de-a cincea ediţie a Festivalului filmului american, care se va desfăşura la Centrul cultural Gaudeamus în perioada 26 mai-1 iunie 2011. Intrarea la toate proiecţiile este liberă.
Ambasadorul SUA Asif Chaudhry va participa la deschiderea festivalului, care va avea loc pe 26 mai, ora 18:00. Mass media este invitată.
Tematica ediţiei din acest an a Festivalului Filmului American este "filmul american clasic". În cadrul Festivalului vor fi prezentate 13 filme clasice americane din anii 1940 şi până la lansări recente. Filmele au fost selectate să reflecte o gamă largă de genuri, inclusiv drame, comedii, filme de suspans şi filme pentru familie. Aceste filme au lăsat o amprentă nepieritoare pe vieţile oamenilor şi reflectă momente explicative ale istoriei cinematografice, oferindu-ne incursiuni de neuitat în timp.
Programul festivalului poate fi găsit la Centrul cultural Gaudeamus sau pe pagina ambasadei SUA la adresa: http://moldova.usembassy.gov şi pe pagina Facebook: https://www.facebook.com/U.S.Embassy Moldova. Toate 13 filme sunt prezentate în limba engleză cu subtitrare în limba română.
Lidia TROIANOWSKI manager, Centrul Cultural Gaudeamus
Tel. 24 50 83 / 24 55 01
GSM 069552733
e-mail: troianowski_lidia@yahoo.fr
Str. V.Alecsandri.4
Tel. 24 50 01, 24 50 83
Comunicat de presă
Festivalul filmului american se lansează la Chișinău
Ambasada Statelor Unite ale Americii va invită la cea de-a cincea ediţie a Festivalului filmului american, care se va desfăşura la Centrul cultural Gaudeamus în perioada 26 mai-1 iunie 2011. Intrarea la toate proiecţiile este liberă.
Ambasadorul SUA Asif Chaudhry va participa la deschiderea festivalului, care va avea loc pe 26 mai, ora 18:00. Mass media este invitată.
Tematica ediţiei din acest an a Festivalului Filmului American este "filmul american clasic". În cadrul Festivalului vor fi prezentate 13 filme clasice americane din anii 1940 şi până la lansări recente. Filmele au fost selectate să reflecte o gamă largă de genuri, inclusiv drame, comedii, filme de suspans şi filme pentru familie. Aceste filme au lăsat o amprentă nepieritoare pe vieţile oamenilor şi reflectă momente explicative ale istoriei cinematografice, oferindu-ne incursiuni de neuitat în timp.
Programul festivalului poate fi găsit la Centrul cultural Gaudeamus sau pe pagina ambasadei SUA la adresa: http://moldova.usembassy.gov şi pe pagina Facebook: https://www.facebook.com/U.S.Embassy Moldova. Toate 13 filme sunt prezentate în limba engleză cu subtitrare în limba română.
Lidia TROIANOWSKI manager, Centrul Cultural Gaudeamus
Tel. 24 50 83 / 24 55 01
GSM 069552733
e-mail: troianowski_lidia@yahoo.fr
Dragi prieteni
Azi avem sedinta la Hasdeu, la doua/. Vin cativa scriitori tineri din Balti. Vineri va invit sa veniti la cenaclul REPUBLICA moderat de Moni Stanila.
Bag mana in foc ca va fi un cenaclu foarte bun!
Eu voi veni.
Bag mana in foc ca va fi un cenaclu foarte bun!
Eu voi veni.
luni, 23 mai 2011
Baltenii vin la ora doua, miercuri
Tinerii scriitori din Balti vin la ora doua, la Hasdeu, la atelierul Vlad Iovita. Impreuna cu Anatol Moraru.
Cred ca va fi o sedinta foarte interesanta.
Cred ca va fi o sedinta foarte interesanta.
Despre Festivalul Zilele Literaturii Romane, editia a doua
Eu am fost anul trecut si impresia mea a fost ca a fost o editie foarte puternica. Festivalul e necesar. E un festival foarte important. Unic in felul sau. E un loc al intalnirilor. E un loc unde impreuna, cei de dincolo si cei de dincoace sparg acelasi zid.
Eu nu am putut veni ca trebuise sa plec la Flutura, trebuise sa plec urgent, in legatura cu niste probleme de familie si regret ca nu am fost. De aia, si vreau sa aflu cum a fost.
In opinia mea, un asemenea festival e foarte important sa aiba loc la Chisinau. Nu as vrea sa se creada ca nu am venit la festival pentru ca as avea ceva contra sa. Da de unde! Pur si simplu nu am putut. Si regret. Fiindca as fi vrut chiar sa-i revad pe Muresan sau Nelega sau sa particip la discutii. as fi vrut chiar foarte mult.
Dumitru Crudu
Eu nu am putut veni ca trebuise sa plec la Flutura, trebuise sa plec urgent, in legatura cu niste probleme de familie si regret ca nu am fost. De aia, si vreau sa aflu cum a fost.
In opinia mea, un asemenea festival e foarte important sa aiba loc la Chisinau. Nu as vrea sa se creada ca nu am venit la festival pentru ca as avea ceva contra sa. Da de unde! Pur si simplu nu am putut. Si regret. Fiindca as fi vrut chiar sa-i revad pe Muresan sau Nelega sau sa particip la discutii. as fi vrut chiar foarte mult.
Dumitru Crudu
Miercuri, vin tinerii scriitori din Balti!
Miercuri, vin tinerii scriitori din Balti, impreuna cu Anatol Moraru. Deci, miercuri facem atelier. Voi preciza ora.
sâmbătă, 21 mai 2011
Si azi am facut atelierul
Pentru ca am revenit mai repede, am facut o sedinta si azi. Nu am reusit sa-i anunt pe toti, am fost doar patru, insa am discutat vreo ora si ceva, am analizat poemul Ofeliei Prodan IN TREN, vreo ora si ceva, din topate punctele de vedere, concluzia e ca e un poem foarte bine scris, in care e utilizat cu brio procedeele paralelismului semantic si sitntactic si al rescrierii. E un poem narativ neorealist care reface foarte exact atmsofera din primii ani de razboi. Pina la urma, e un poem erotic foarte reusit.
miercuri, 18 mai 2011
PENTRU PRIMA DATA IN ROMANIA,
ESODOC - TRAINING DE FILM DOCUMENTAR PE TEME SOCIALE
15-21 MAI 2011, URLATI - PRAHOVA
Miercuri, 18 mai 2011, are loc la Centrul Ceh din Bucuresti Open Session ESoDoc Romania realizat special pentru sprijinirea networkingului intre realizatorii de film documentar din Romania si din Europa, iar ziua se va incheia cu “An Evening of African Cinema” la Noul Cinematograf al Regizorului Roman. Pentru mai multe detalii, va rugam consultati programul atasat.
DocuMentor realizeaza in parteneriat cu Centrul National al Cinematografiei si ZeLIG, Scoala de Film Documentar, Televiziune si New Media din Bolzano, Italia, prima sesiune ESoDoc, intre 15-21 mai, la Conacul dintre vii din Urlati (Prahova). In cadrul acesteia, numerosi experti in New Media ne vor spune care sunt trendurile pe aceasta piata, care sunt retetele de succes pentru a vinde un webdocumentar si ne vor prezenta o multitudine de studii de caz. Profesionistii din Romania sunt bineveniti sa se alature seminariilor deschise.
Programul international de training pentru realizatorii de film documentar ESoDoc ii are ca principali coordonatori pe Hugh Purcell – Director de studii si pe Heidi Gronauer – Director de proiect, experti ce au in spate o echipa de profesionisti din intreaga lume. Considerat a fi unul dintre cele mai importante programe de pregatire pentru profesionistii din lumea filmului documentar pe teme sociale, protectia mediului si New Media din Europa, ESoDoc reuneste zeci de profesionisti din numeroase tari si consta in trei sesiuni de training (cu durata de o saptamana fiecare), ce au loc in diferite tari europene pe parcursul unei jumatati de an. Workshop-urile ESoDoc sunt sustinute de Programul MEDIA al Comisiei Europene si de ZeLIG, Scoala de Film Documentar, Televiziune si New Media din Bolzano, Italia. Sesiunea din Romania este organizata cu sprijinul DocuMentor si CNC, dar si prin bunavointa partenerilor nostri Centrul Ceh si al Muzeul Taranului Roman.
Sesiunea de training se adreseaza tuturor creatorilor de film documentar din Romania si din Europa, iar lucrarile se vor desfasura in limba engleza. Cei interesati de participare in cadrul lecturilor deschise trebuie sa isi anunte prezenta cu cel putin o zi inainte. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa trimiteti un cv in limba engleza, la urmatoarea adresa: ancutza_muresan@yahoo.com. Accesul la sesiunile deschise este gratuit.
ESODOC - TRAINING DE FILM DOCUMENTAR PE TEME SOCIALE
15-21 MAI 2011, URLATI - PRAHOVA
Miercuri, 18 mai 2011, are loc la Centrul Ceh din Bucuresti Open Session ESoDoc Romania realizat special pentru sprijinirea networkingului intre realizatorii de film documentar din Romania si din Europa, iar ziua se va incheia cu “An Evening of African Cinema” la Noul Cinematograf al Regizorului Roman. Pentru mai multe detalii, va rugam consultati programul atasat.
DocuMentor realizeaza in parteneriat cu Centrul National al Cinematografiei si ZeLIG, Scoala de Film Documentar, Televiziune si New Media din Bolzano, Italia, prima sesiune ESoDoc, intre 15-21 mai, la Conacul dintre vii din Urlati (Prahova). In cadrul acesteia, numerosi experti in New Media ne vor spune care sunt trendurile pe aceasta piata, care sunt retetele de succes pentru a vinde un webdocumentar si ne vor prezenta o multitudine de studii de caz. Profesionistii din Romania sunt bineveniti sa se alature seminariilor deschise.
Programul international de training pentru realizatorii de film documentar ESoDoc ii are ca principali coordonatori pe Hugh Purcell – Director de studii si pe Heidi Gronauer – Director de proiect, experti ce au in spate o echipa de profesionisti din intreaga lume. Considerat a fi unul dintre cele mai importante programe de pregatire pentru profesionistii din lumea filmului documentar pe teme sociale, protectia mediului si New Media din Europa, ESoDoc reuneste zeci de profesionisti din numeroase tari si consta in trei sesiuni de training (cu durata de o saptamana fiecare), ce au loc in diferite tari europene pe parcursul unei jumatati de an. Workshop-urile ESoDoc sunt sustinute de Programul MEDIA al Comisiei Europene si de ZeLIG, Scoala de Film Documentar, Televiziune si New Media din Bolzano, Italia. Sesiunea din Romania este organizata cu sprijinul DocuMentor si CNC, dar si prin bunavointa partenerilor nostri Centrul Ceh si al Muzeul Taranului Roman.
Sesiunea de training se adreseaza tuturor creatorilor de film documentar din Romania si din Europa, iar lucrarile se vor desfasura in limba engleza. Cei interesati de participare in cadrul lecturilor deschise trebuie sa isi anunte prezenta cu cel putin o zi inainte. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa trimiteti un cv in limba engleza, la urmatoarea adresa: ancutza_muresan@yahoo.com. Accesul la sesiunile deschise este gratuit.
luni, 16 mai 2011
Zilele Literaturii Române / Ediţia a II-a
Perioada: 18–20 Mai 2011
În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.
„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic... Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”
Eugen Negrici (participant 2010)
„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”
Dumitru Crudu (participant 2010)
„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”
Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)
Program:
Miercuri, 18 Mai / Bălţi
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool
Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi
Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun
Joi, 19 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu
Moderator: Mircea V. Ciobanu
Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55
Vineri 20 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega
Moderator: Andreea Dumitru
Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii
Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira's Club
Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia
Coordonator proiect: Vasile Ernu.
Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:
Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
Perioada: 18–20 Mai 2011
În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.
„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic... Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”
Eugen Negrici (participant 2010)
„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”
Dumitru Crudu (participant 2010)
„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”
Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)
Program:
Miercuri, 18 Mai / Bălţi
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool
Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi
Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun
Joi, 19 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu
Moderator: Mircea V. Ciobanu
Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55
Vineri 20 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega
Moderator: Andreea Dumitru
Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii
Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira's Club
Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia
Coordonator proiect: Vasile Ernu.
Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:
Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
Mersi, Vasile Ernu
Cred că e un truism să spun că există foarte multă lume la Chişinău care se plânge că în oraşul nostru nu au loc evenimente culturale semnificative, comparabile cu cele din marile capitale europene. Şi un alt truism ar fi acela că sunt şi mai mulţi cei care acuză autorităţile culturale ale statului (ministerul Culturii, departamentul de cultură al municipiului sau uniunile de creaţie) că nu fac mai nimic în ceea ce priveşte organizarea unor festivaluri culturale importante sau că se investesc banii în nişte proiecte ratate din start. Adică, în Republica Moldova, încă mai sunt foarte mulţi concetăţeni care consideră că organizarea unor manifestări culturale de anvergură ţine exclusiv de responsabilitatea statului, iar dacă acestea nu se întâmplă, atunci de vină este statul.
Dacă nu există vreun spectacol bun de teatru, dacă nu există vreun cenaclu literar cât de cât atractiv, dacă nu au loc dezbateri culturale sau de idei, dacă, în definitiv, te plictiseşti şi viaţa ţi se pare searbădă, atunci, fireşte, de vină e statul. Dacă stai cu degetul în gură şi nu mai ştii cum să scapi de sila care te cuprinde şi de sictir, atunci, bineînţeles, de vină e tot statul. Statul ar trebui să ne distreze. Statul ar trebui să ne facă viaţa noastră privată mai interesantă. Statul ar trebui să ne ducă de mână în sălile de ping-pong sau de teatru. Statul ar trebui să ne pună romane captivante în mână şi tot statul ar trebui să le discute. Ei bine, sigur că unele dintre aceste lucruri ar trebui să le facă şi statul, dar nu pe toate. O mare parte de vină pentru faptul că nu trăim într-un oraş palpitant, ci în unul plictisitor ne aparţine şi nouă. Şi sunt unii concetăţeni de-ai noştri care au înţeles acest lucru şi s-au pus pe treabă. Au înţeles că, dacă ei nu vor iniţia anumite manifestări, atunci nimeni altcineva nu le va mai FACE. În acest sens, nu pot decât să-mi scot pălăria în faţa Nicoletei Esinencu care a organizat un teatru particular, numit Teatru-spălătorie, unde prezintă spectacole nonconformiste. Şi un alt exemplu extraordinar ni-l oferă în această privinţă Vasile Ernu care, de doi ani încoace, a lansat un mare festival de literatură la Chişinău, la care iau parte scriitori români importanţi care vin în Basarabia pentru a-şi lansa cărţile şi pentru a participa la discuţii pe marginea lor sau la dezbateri legate de fenomenul literar în general.
Ceea ce FACE Vasile Ernu este cu atât mai important, cu cât el de mai bine de două decenii locuieşte în România. Spre deosebire însă de alţi concetăţeni de-ai noştri plecaţi, Vasile nu a uitat şi de cei de acasă şi nu şi-a repudiat identitatea sa basarabeană. Dovadă e şi acest festival deosebit de literatură pe care-l organizează, în cadrul căruia a reuşit să construiască o platformă pe care se întâlnesc scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului. Dar el nu numai asta FACE. Multe dintre romanele scriitorilor basarabeni care au apărut la edituri prestigioase din România au văzut lumina tiparului doar datorită lui Ernu, inclusiv ale mele. Ernu e unul dintre ACEI basarabeni care nu a uitat de Basarabia, chiar şi dacă asta sună patetic. Este un om care a înţeles că nimeni nu o să vină (şi nici nu e dator să vină!) să ne facă viaţa interesantă, dacă noi o să stăm cu mâinile în sân. Iar dacă oraşul Chişinău, la mijlocul lui mai, e un oraş plin de farmec, un mare merit îl are şi Vasile Ernu care anume în această perioadă organizează Zilele Literaturii Române la Chişinău. Mersi, Vasile!
* Un articol publicat in TIMPUL DE DIMINEATA de: Dumitru Crudu
Dacă nu există vreun spectacol bun de teatru, dacă nu există vreun cenaclu literar cât de cât atractiv, dacă nu au loc dezbateri culturale sau de idei, dacă, în definitiv, te plictiseşti şi viaţa ţi se pare searbădă, atunci, fireşte, de vină e statul. Dacă stai cu degetul în gură şi nu mai ştii cum să scapi de sila care te cuprinde şi de sictir, atunci, bineînţeles, de vină e tot statul. Statul ar trebui să ne distreze. Statul ar trebui să ne facă viaţa noastră privată mai interesantă. Statul ar trebui să ne ducă de mână în sălile de ping-pong sau de teatru. Statul ar trebui să ne pună romane captivante în mână şi tot statul ar trebui să le discute. Ei bine, sigur că unele dintre aceste lucruri ar trebui să le facă şi statul, dar nu pe toate. O mare parte de vină pentru faptul că nu trăim într-un oraş palpitant, ci în unul plictisitor ne aparţine şi nouă. Şi sunt unii concetăţeni de-ai noştri care au înţeles acest lucru şi s-au pus pe treabă. Au înţeles că, dacă ei nu vor iniţia anumite manifestări, atunci nimeni altcineva nu le va mai FACE. În acest sens, nu pot decât să-mi scot pălăria în faţa Nicoletei Esinencu care a organizat un teatru particular, numit Teatru-spălătorie, unde prezintă spectacole nonconformiste. Şi un alt exemplu extraordinar ni-l oferă în această privinţă Vasile Ernu care, de doi ani încoace, a lansat un mare festival de literatură la Chişinău, la care iau parte scriitori români importanţi care vin în Basarabia pentru a-şi lansa cărţile şi pentru a participa la discuţii pe marginea lor sau la dezbateri legate de fenomenul literar în general.
Ceea ce FACE Vasile Ernu este cu atât mai important, cu cât el de mai bine de două decenii locuieşte în România. Spre deosebire însă de alţi concetăţeni de-ai noştri plecaţi, Vasile nu a uitat şi de cei de acasă şi nu şi-a repudiat identitatea sa basarabeană. Dovadă e şi acest festival deosebit de literatură pe care-l organizează, în cadrul căruia a reuşit să construiască o platformă pe care se întâlnesc scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului. Dar el nu numai asta FACE. Multe dintre romanele scriitorilor basarabeni care au apărut la edituri prestigioase din România au văzut lumina tiparului doar datorită lui Ernu, inclusiv ale mele. Ernu e unul dintre ACEI basarabeni care nu a uitat de Basarabia, chiar şi dacă asta sună patetic. Este un om care a înţeles că nimeni nu o să vină (şi nici nu e dator să vină!) să ne facă viaţa interesantă, dacă noi o să stăm cu mâinile în sân. Iar dacă oraşul Chişinău, la mijlocul lui mai, e un oraş plin de farmec, un mare merit îl are şi Vasile Ernu care anume în această perioadă organizează Zilele Literaturii Române la Chişinău. Mersi, Vasile!
* Un articol publicat in TIMPUL DE DIMINEATA de: Dumitru Crudu
duminică, 15 mai 2011
Si
Revelatia ultimelor sedinte ale atelierului Vlad Iovita e, fara doar si poate, proza Carolinei Vozian, scrisa chiar in timpul atelierului, in vreme de o ora sau doua, maximum trei. Scrise fluent, scrise interesant, scrise captivant, cu umor, cu dexteritate, prozele ei dovedesc un talent adevarat. Imbucurator e ca nu respecta tema propusa si scrie despre ce vrea. Imbucurator e ca poate sa scrie chiar si cand in jur lumea vorbeste si in piata cinta Discoteca Avaria. Cele cinci povestiri pe care le-a scris in ultimele sedinte certifica aparitia unei prozatoare foarte talentata. Personajele prozelor ei sunt niste tineri trasniti, ciudati, obisnuiti, curiosi, interesanti care populeaza un univers juvenil. Propozitii scurte, dialog sacadat, treceri rapide de la un plan la altul ( cum spunea Elena Bogus), detalii autentice, intriga bine strunita, subiect in devenire, fac ca aceste proze sa fie printre cele mai reusite texte scrise la Vlad Iovita. E un autor foarte promitator care, brusc, a trecut de la poezie la proza, adica a trecut de la o poezie cam conventionala la o proza autentica. Alaturi de Carolina, o proza foarte interesanta au mai scris in cadrul atelierului Cristi si Ecaterina. Cele mai bune povestiri ale lui Buzu sunt cele pe care le-a scris in afara atelierului. Mai scrie proza si Natalia, dar in ultimul timp a scris mai rar. Se pare ca, incetul cu incetul, se configureaza o noua promotie literara care, sunt sigur, va furniza foarte multe surprize. Important e sa continue sa scrie.
sâmbătă, 14 mai 2011
Zilele Literaturii romane la Chisinau
Zilele Literaturii Române / Ediţia a II-a
Perioada: 18–20 Mai 2011
În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.
„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic... Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”
Eugen Negrici (participant 2010)
„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”
Dumitru Crudu (participant 2010)
„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”
Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)
Program:
Miercuri, 18 Mai / Bălţi
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool
Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi
Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun
Joi, 19 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu
Moderator: Mircea V. Ciobanu
Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55
Vineri 20 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega
Moderator: Andreea Dumitru
Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii
Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira's Club
Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia
Coordonator proiect: Vasile Ernu.
Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:
Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
Perioada: 18–20 Mai 2011
În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.
„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic... Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”
Eugen Negrici (participant 2010)
„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”
Dumitru Crudu (participant 2010)
„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”
Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)
Program:
Miercuri, 18 Mai / Bălţi
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool
Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi
Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38
Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun
Joi, 19 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu
Moderator: Mircea V. Ciobanu
Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55
Vineri 20 Mai / Chişinău
Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)
Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126
Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega
Moderator: Andreea Dumitru
Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)
Locul: Kira's Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7
Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii
Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira's Club
Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia
Coordonator proiect: Vasile Ernu.
Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:
Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
O sugestie
Dragi prieteni care frecventati atelierul IOvita, va sugerez sa mergeti si la cenaclul poetei Moni Stanila care se va deschide in curand la Biblioteca Nationala. Merita s-o sustinem pe Moni! Atelierul Iovita si cenaclul lui Moni nu sunt doua institutii concurente. Impreuna incercam sa facem acelasi lucru. De aia, sper sa devenim parteneri in viitor si sa colaboram. Bafta, Moni!
miercuri, 11 mai 2011
JAZZ from Germany!
Daniel Schmidt ne spune
TONIGHT at Gin Do & Contrabass (Str. Eminescu 72) Finest JAZZ from Germany!
TONIGHT at Gin Do & Contrabass (Str. Eminescu 72) Finest JAZZ from Germany!
Vasile Ernu tradus in italiana
In cadrul celei de-a XXIV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, joi, 12 mai, ora 11.00-12-00, în Sala Incubatore, va avea loc
prezentarea volumului Nato in URSS de Vasile Ernu (Născut în URSS, Polirom, 2006, 2007, 2010), apărut de curînd la editura Hacca, în traducerea Anitei N. Bernacchia. Participă: Vasile Ernu, Anita N. Bernacchia, Stefano Gallerani, Paola Zoppi, Caterina Morgantini. Născut în URSS reprezintă debutul lui Vasile Ernu. Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. Născut în URSS a mai apărut în maghiară, spaniolă, rusă şi este în curs de apariţie în polonă şi georgiană.
prezentarea volumului Nato in URSS de Vasile Ernu (Născut în URSS, Polirom, 2006, 2007, 2010), apărut de curînd la editura Hacca, în traducerea Anitei N. Bernacchia. Participă: Vasile Ernu, Anita N. Bernacchia, Stefano Gallerani, Paola Zoppi, Caterina Morgantini. Născut în URSS reprezintă debutul lui Vasile Ernu. Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. Născut în URSS a mai apărut în maghiară, spaniolă, rusă şi este în curs de apariţie în polonă şi georgiană.
azi seara la chisinau
La Academia de Teatru e un spectacol de teatru al unui tanar regizor dupa piesa Gianinei Carbunaru Chebab
si la ODeon
un film de Razvan Radulescu
Felicia, inainte de toate
Ambele incep la ora 18.00
si la ODeon
un film de Razvan Radulescu
Felicia, inainte de toate
Ambele incep la ora 18.00
CONSTANTIN KAVAFIS (1863 - 1933)
PRIMA TREAPTĂ
Lui Teocrit i se plângea
într-o zi poetul tânăr Eumene:
"Iată doi ani de când scriu
şi nu am făcut decât o singură idilă.
E unica mea lucrare terminată.
Înaltă e, vai,
prca înaltă, văd, scara Poeziei;
de pe această primă treaptă unde mă aflu
n-o să mai urc în veci, nefericitul de mine."
Şi Teocrit răspunse: "Cuvinte
nepotrivite şi blasfemii.
Dacă te afli pe această primă treaptă,
fii mândru şi fericit.
Aici unde ai ajuns nu e puţin lucru,
cât ai făcut e o mare glorie.
Căci încă şi această primă treaptă
e foarte departe de lumea de rând.
Pe aceasta treaptă ca să calci
trebuie, de drept,
să fii cetăţean al oraşului ideilor.
Şi-i rar în acel oraş şi anevoie
să ţi se acorde cetăţenia.
În Agora, acolo, găseşti Legiuitori
pe care nici un aventurier nu e în stare să-i înşele.
Aici unde ai ajuns nu e puţin lucru:
cât ai făcut e o mare glorie."
AŞTEPTÂNDU-I PE BARBARI
- Ce aşteptăm, întruniţi în Forum?
Azi trebuie să sosească barbarii.
- De ce, în Senat, e această apatie?
De ce stau senatorii şi nu legiferează?
Pentru că azi vor sosi barbarii.
Ce legi să mai facă senatorii?
Când vor sosi, barbarii vor face legi.
- De ce împăratul nostru s-a trezit aşa devreme
şi stă în faţa celei mai mari porţi a oraşului,
pe tron, cu mărire, purtând coroana?
Pentru că azi vor sosi barbarii.
Şi împăratul aşteaptă să întâmpine
pe căpetenia lor. Chiar a şi pregătit
un pergament, să i-l dea. A scris acolo
multe nume şi titluri.
- De ce consulii noştri amândoi, şi pretorii,
au ieşit azi în togile roşii brodate
de ce şi-au pus brăţări cu atâtea ametiste
şi inele cu smaralde bogat scânteietoare?
De ce să poarte azi preţioase toiege
cu argint şi cu aur măiestrit încrustate?
Pentru că azi vor sosi barbarii,
şi asemenea lucruri îi orbesc pe barbari.
De ce retorii noştri demni nu se apropie iar
să-şi arate elocinţa, să-şi spună ale lor?
Pentru că azi vor sosi barbarii,
şi pe aceştia îi plictisesc perorările şi predicile.
De ce, deodată, atâta îngrijorare
şi răvăşire? (Cât de grave au devenit feţele!)
De ce se golesc în grabă străzile, pieţele,
şi foarte îngânduraţi se duc toţi înspre casă?
Pentru că noaptea s-a lăsat şi barbarii n-au venit
Şi câţiva soli s-au întors de la hotare
şi-au spus că nu mai există barbari.
Şi acum ce ne vom face fără barbari?
Oamenii aceştia erau totuşi o soluţie.
REGELE DEMETRIOS
"Nu ca un rege, ci ca un actor, el a înlocuit cu hlamida sură pe cea tragică şi a ieşit, neobservat."
PLUTARH. Viaţa lui Demetrios.
Când macedonenii l-au părăsit,
dovedind că îl preferă pe Pirus,
regele Demetrios (mare
îi era sufletul) câtuşi de puţin - aşa s-a spus -
nu s-a comportat ca un rege. S-a dus
şi şi-a scos îmbrăcămintea de aur
şi şi-a smuls din picioare încălţările
de porfiră. Cu haine de rând
s-a îmbrăcat în grabă şi a plecat.
Procedând ca un actor
ce, o dată reprezentaţia terminată,
îşi schimbă costumul şi dispare.
FOARTE RAR
E un bătrân. Istovit şi încovoiat,
pustiit de excese şi de ani,
cu paşi înceţi trece strada.
Totuşi, când se întoarce acasă, spre a-şi ascunde
căderea şi bătrâneţea, se întreabă
care i-e încă partea la tinereţe.
Acum, adolescenţi îi declamă versurile.
Prin ochii lor vioi trec viziunile lui.
Spiritul lor robust şi înclinat spre plăceri,
carnea lor strunită şi-armonioasă
vibrează de-a sa concepţie a frumosului.
MORMÂNTUL LUI LANIS
Lanis, pe care atât l-ai iubit, nu-i aici, Marc,
în mormântul la care vii şi suspini şi stai ceasuri
şi ceasuri.
Lanis, pe care atât l-ai iubit, e mai aproape de
tine, mult,
când, închis în odăi, îi contempli portretul,
care totuşi a păstrat ceva din farmecul lui,
care totuşi a păstrat ceva din ceea ce îndrăgiseşi.
Îţi aminteşti, Marc, când l-ai adus din palat,
de la proconsul, pe faimosul pictor cyrenian,
cu câtă viclenie de artist, de îndată
ce-ţi văzu prietenul, încerca să vă convingă
că negreşit trebuia să-l picteze ca Hyacintos
(în acest fel portretul urmând să aibă mai mult efect)?
Dar Lanis al tău nu-şi împrumuta astfel frumuseţea;
împotrivindu-se cu tărie, i-a spus să redea
nu pe Hyacintos nici pe nimeni altul,
ci pe Lanis, fiul lui Rametih, alexandrin.
PRIN FAŢA CASEI
Ieri, rătăcind printr-un cartier
îndepărtat am trecut prin faţa casei
pe care o frecventam când eram foarte tânăr.
Acolo, Eros cuprinse trupu-mi,
cu superba lui forţă.
Şi ieri,
când am trecut pe vechiul drum,
au fost deodată mai frumoase prin farmecul-iubirii
prăvălii, trotuare, pietre,
şi ziduri, şi balcoane, şi fereşti.
Nimic urât n-a rămas acolo.
Şi cum stam şi cum priveam poarta,
şi stam şi aşteptam în faţa casei,
din fiinţa mea toată radia
emoţia voluptoasă păstrată.
Traducere: Aurel Rău
ÎN LUNA ATHYR
Cu greu desluşesc pe piatra străveche.
„Do(a)mne, Iisuse Hristoase”. Un „Su(f)let” disting.
„În luna Athyr” „Leukio(s) a ador(m)it”.
Cât despre vârstă, „A trăit… ani” ,
iar cifra 17 arată că tânăr adormit-a.
În frânturile de litere văd „El… alexandrin”.
Urmează-apoi trei rânduri foarte deteriorate;
dar câteva cuvinte tot descifrez – de pildă „lacrimile noastre”,
„durere”,
apoi iarăşi „lacrimi” şi „doliu pentru (n)oi, prietenii”.
Cred că Leukios trebuie să fi fost tare-ndrăgit.
În luna Athyr Leukios a adormit.
EUGENIO MONTALE
MONOLOG
Nu mă mai aplec
peste parapet
să văd dacă soseşte
diligenţa cu cai
ce duce şcolarii la Barnabiţi.
Azi lungi fâşii de viaţă
îmi apar şterse
este prost cine crede
că viaţa nu suferă întreruperi
nu e vorba de moarte şi învieri
ci de lungi coborâri în Infern unde fierbe
ceva neajuns încă în punctul rupturii
dar aceasta ar fi tocmai moartea ce detestăm
aşa că ne mulţumim cu un clocot
care se aude doar ca un tunet îndepărtat,
se întâmplă totuşi ceva în Univers
o căutare de sine însuşi
a unui sens pentru a reîncepe din nou
cu noi la remorcă, resturi de stofă
ce se aruncă
sau câte unul cade singur.
[„Monologo”, în Altri versi]
[S-O LUĂM PE STRADA CE COBOARĂ]
S-o luăm pe strada ce coboară
prin tufele de mărăcini;
ne va conduse zborul unui fluture
către orizonturi rupte de fluvii.
Să zăvorâm înapoi ca pe-o poartă
aceste ore de ezitări şi noduri în gât.
Nostalgiile nespuse ce mai contează?
Chiar şi aerul dimprejur zboară cu noi!
Şi iată că la o cotitură ne-apare
dintr-o dată linia argintie de mare;
Încă-şi aruncă ancora vieţile noastre nerăbdătoare.
Înţeleg bufnitura – Adio, cărare! Şi acum
Mă simt tot înflorit, nu ştiu dacă de pânze sau de aripi...
[„Sciendiamo la via che divalla”, în Poesie disperse]
UN POET
Puţină viaţă îmi rămâne, dar sper că voi afla calea
să-i dedic viitorului tiran
sărmanele mele strofe. Nu-mi va porunci să-mi tai venele
precum Nero lui Lucan. Va vrea o laudă spontană
ţâşnită dintr-o inimă recunoscătoare
şi o va avea din abundenţă. Voi putea de asemeni
să las urme durabile. În poezie
ceea ce contează nu e conţinutul
ci Forma.
[„Un poeta”, în Quaderno di quattro anni]
ZIUA MORŢILOR
Gina a aprins o lumânare pentru morţii ei.
A aprins-o în bucătărie, morţii sunt mulţi şi sunt departe.
Trebuie să se întoarcă la timpul când era fetiţă
şi cafeaua ei cu lapte era un pumn de castane uscate.
Trebuie să recreeze un tată scund şi bătrân
şi marşurile ei forţate pentru a-i găsi un pic de vin dulce.
Vin el nu putea bea nici dulce nici sec
pentru că lipseau banii şi trebuiau hrăniţi
purceluşii pe care ea îi ducea la păscut.
Între morţi poate fi pusă şi învăţătoarea care lovea
cu varga degetele îngheţate ale fetiţei. Morţi
sunt şi câţiva vii, semiviii apropiaţi
de tăcere. E o gloată care nu contează
pentru că nu a dus la păscut purceluşii.
[„Il giorno dei morti”, în Quaderno di quattro anni]
LĂMÎII
Ascultă-mă poeţii laureaţi
se mişcă numai printre plante
cu nume puţin folosite: lemn-câinesc sau acantă.
Eu, din parte-mi, iubesc străzile ce dau în ierboase
şanţuri unde în bălţi pe jumătate secate ştrengarii pândesc
câte-un ţipar jigărit:
potecile ce şerpuiesc pe buza şanţului,
coboară printre tufişuri de trestie
şi dau în grădini de legume, printre lămâi.
Cu-atât mai bine dacă zarva păsărilor
se stinge înghiţită de azur:
mai clar se ascultă susurul
ramurilor prietene în aerul aproape nemişcat,
senzaţia acestei miresme
ce nu ştie să se desprindă de pe pământ
şi plouă în inimă o blândeţe tulbure.
Aici atâtor pătimaşe distracţii
ca prin farmec le tace tumultul,
aici ne-avem şi noi, săracii, partea noastră de bogăţie
şi aceasta este aroma lămâilor.
Vezi, în această linişte în care lucrurile
se lasă-n voie şi par gata-gata
să-şi trădeze secretul lor ultim,
uneori parc-aştepţi
să descoperi vreo greşeală a Naturii,
punctul mort al lumii, inelul ce nu rezistă,
firul de descurcat ce ne-ar duce în sfârşit
în miezul unui adevăr.
Privirea scormoneşte împrejur,
mintea cercetează, potriveşte, desface
în parfumul ce se revarsă
când ziua mai mult lâncezeşte.
Sunt linişti în care vezi
în orice umbră umană ce se îndepărtează
câte o Divinitate tulburată.
Dar iluzia piere şi timpul ne poartă din nou
în oraşele zgomotoase unde azurul se arată
doar în fâşii, sus, între cornişe.
Ploaia oboseşte pământul, apoi; se-ndeasă
plictisul iernii peste case,
lumina se face avară – avar şi sufletul.
Când într-o zi printr-o poartă întredeschisă
între pomii dintr-o curte
ni se arată galbenul lămâilor;
gerul inimii se topeşte
şi în piept răpăie cu
cântecele lor
trâmbiţele de aur ale soarelui.
[„I limoni”, în Ossi di sepia]
[DE CE ÎNTÂRZII?...]
De ce întârzii? în pin veveriţa
bate cu flacăra cozii în scoarţă.
Cornul lunii-şi coboară vârful
în soare pălind. Iată, e ziuă.
La o adiere fumul leneş tresare,
se apără-n punctul ce te închide.
Nimic nu sfârşeşte, sau totul, dacă tu ca un fulger
laşi norul.
[„Perche tardi?, în Occasioni]
CASA VAMEŞILOR
Tu nu-ţi aminteşti casa vameşilor
pe-un dâmb înălţat ieşind pieptiş din mare:
pustie te aşteaptă din seara
când roiul tău de gânduri pe-acolo avea intrare
şi-acolo se opri neliniştit.
Libeccio bântuie de ani pereţii vechi
şi râsul tău nu mai răsună vesel:
busola se repede nebună, la-ntâmplare,
iar numărul la zaruri nu se-ntoarce.
Tu nu-ţi mai aminteşti; alt timp răstoarce
memoria ta; un fir în depănare.
Îl ţin de-un capăt încă; dar se pierde
casa şi-n vârf de acoperiş morişca
neagră de fum, rotind fără cruţare.
Mai ţin un capăt; tu rămâi stingheră
Aici nici nu respiri, în bezna mare.
Oh, zări în fugă, unde se aprinde
lumina rară-a-unui petrolier!
Pe-aici e calea? (Tălăziund se-ndreaptă
valul din nou spre stânca ce se surpă...)
Tu nu-ţi aminteşti casa din această
seară a mea. Eu nu ştiu cine pleacă, cine-aşteaptă.
[„La casa dei doganieri”, în Occasioni]
PRIMA TREAPTĂ
Lui Teocrit i se plângea
într-o zi poetul tânăr Eumene:
"Iată doi ani de când scriu
şi nu am făcut decât o singură idilă.
E unica mea lucrare terminată.
Înaltă e, vai,
prca înaltă, văd, scara Poeziei;
de pe această primă treaptă unde mă aflu
n-o să mai urc în veci, nefericitul de mine."
Şi Teocrit răspunse: "Cuvinte
nepotrivite şi blasfemii.
Dacă te afli pe această primă treaptă,
fii mândru şi fericit.
Aici unde ai ajuns nu e puţin lucru,
cât ai făcut e o mare glorie.
Căci încă şi această primă treaptă
e foarte departe de lumea de rând.
Pe aceasta treaptă ca să calci
trebuie, de drept,
să fii cetăţean al oraşului ideilor.
Şi-i rar în acel oraş şi anevoie
să ţi se acorde cetăţenia.
În Agora, acolo, găseşti Legiuitori
pe care nici un aventurier nu e în stare să-i înşele.
Aici unde ai ajuns nu e puţin lucru:
cât ai făcut e o mare glorie."
AŞTEPTÂNDU-I PE BARBARI
- Ce aşteptăm, întruniţi în Forum?
Azi trebuie să sosească barbarii.
- De ce, în Senat, e această apatie?
De ce stau senatorii şi nu legiferează?
Pentru că azi vor sosi barbarii.
Ce legi să mai facă senatorii?
Când vor sosi, barbarii vor face legi.
- De ce împăratul nostru s-a trezit aşa devreme
şi stă în faţa celei mai mari porţi a oraşului,
pe tron, cu mărire, purtând coroana?
Pentru că azi vor sosi barbarii.
Şi împăratul aşteaptă să întâmpine
pe căpetenia lor. Chiar a şi pregătit
un pergament, să i-l dea. A scris acolo
multe nume şi titluri.
- De ce consulii noştri amândoi, şi pretorii,
au ieşit azi în togile roşii brodate
de ce şi-au pus brăţări cu atâtea ametiste
şi inele cu smaralde bogat scânteietoare?
De ce să poarte azi preţioase toiege
cu argint şi cu aur măiestrit încrustate?
Pentru că azi vor sosi barbarii,
şi asemenea lucruri îi orbesc pe barbari.
De ce retorii noştri demni nu se apropie iar
să-şi arate elocinţa, să-şi spună ale lor?
Pentru că azi vor sosi barbarii,
şi pe aceştia îi plictisesc perorările şi predicile.
De ce, deodată, atâta îngrijorare
şi răvăşire? (Cât de grave au devenit feţele!)
De ce se golesc în grabă străzile, pieţele,
şi foarte îngânduraţi se duc toţi înspre casă?
Pentru că noaptea s-a lăsat şi barbarii n-au venit
Şi câţiva soli s-au întors de la hotare
şi-au spus că nu mai există barbari.
Şi acum ce ne vom face fără barbari?
Oamenii aceştia erau totuşi o soluţie.
REGELE DEMETRIOS
"Nu ca un rege, ci ca un actor, el a înlocuit cu hlamida sură pe cea tragică şi a ieşit, neobservat."
PLUTARH. Viaţa lui Demetrios.
Când macedonenii l-au părăsit,
dovedind că îl preferă pe Pirus,
regele Demetrios (mare
îi era sufletul) câtuşi de puţin - aşa s-a spus -
nu s-a comportat ca un rege. S-a dus
şi şi-a scos îmbrăcămintea de aur
şi şi-a smuls din picioare încălţările
de porfiră. Cu haine de rând
s-a îmbrăcat în grabă şi a plecat.
Procedând ca un actor
ce, o dată reprezentaţia terminată,
îşi schimbă costumul şi dispare.
FOARTE RAR
E un bătrân. Istovit şi încovoiat,
pustiit de excese şi de ani,
cu paşi înceţi trece strada.
Totuşi, când se întoarce acasă, spre a-şi ascunde
căderea şi bătrâneţea, se întreabă
care i-e încă partea la tinereţe.
Acum, adolescenţi îi declamă versurile.
Prin ochii lor vioi trec viziunile lui.
Spiritul lor robust şi înclinat spre plăceri,
carnea lor strunită şi-armonioasă
vibrează de-a sa concepţie a frumosului.
MORMÂNTUL LUI LANIS
Lanis, pe care atât l-ai iubit, nu-i aici, Marc,
în mormântul la care vii şi suspini şi stai ceasuri
şi ceasuri.
Lanis, pe care atât l-ai iubit, e mai aproape de
tine, mult,
când, închis în odăi, îi contempli portretul,
care totuşi a păstrat ceva din farmecul lui,
care totuşi a păstrat ceva din ceea ce îndrăgiseşi.
Îţi aminteşti, Marc, când l-ai adus din palat,
de la proconsul, pe faimosul pictor cyrenian,
cu câtă viclenie de artist, de îndată
ce-ţi văzu prietenul, încerca să vă convingă
că negreşit trebuia să-l picteze ca Hyacintos
(în acest fel portretul urmând să aibă mai mult efect)?
Dar Lanis al tău nu-şi împrumuta astfel frumuseţea;
împotrivindu-se cu tărie, i-a spus să redea
nu pe Hyacintos nici pe nimeni altul,
ci pe Lanis, fiul lui Rametih, alexandrin.
PRIN FAŢA CASEI
Ieri, rătăcind printr-un cartier
îndepărtat am trecut prin faţa casei
pe care o frecventam când eram foarte tânăr.
Acolo, Eros cuprinse trupu-mi,
cu superba lui forţă.
Şi ieri,
când am trecut pe vechiul drum,
au fost deodată mai frumoase prin farmecul-iubirii
prăvălii, trotuare, pietre,
şi ziduri, şi balcoane, şi fereşti.
Nimic urât n-a rămas acolo.
Şi cum stam şi cum priveam poarta,
şi stam şi aşteptam în faţa casei,
din fiinţa mea toată radia
emoţia voluptoasă păstrată.
Traducere: Aurel Rău
ÎN LUNA ATHYR
Cu greu desluşesc pe piatra străveche.
„Do(a)mne, Iisuse Hristoase”. Un „Su(f)let” disting.
„În luna Athyr” „Leukio(s) a ador(m)it”.
Cât despre vârstă, „A trăit… ani” ,
iar cifra 17 arată că tânăr adormit-a.
În frânturile de litere văd „El… alexandrin”.
Urmează-apoi trei rânduri foarte deteriorate;
dar câteva cuvinte tot descifrez – de pildă „lacrimile noastre”,
„durere”,
apoi iarăşi „lacrimi” şi „doliu pentru (n)oi, prietenii”.
Cred că Leukios trebuie să fi fost tare-ndrăgit.
În luna Athyr Leukios a adormit.
EUGENIO MONTALE
MONOLOG
Nu mă mai aplec
peste parapet
să văd dacă soseşte
diligenţa cu cai
ce duce şcolarii la Barnabiţi.
Azi lungi fâşii de viaţă
îmi apar şterse
este prost cine crede
că viaţa nu suferă întreruperi
nu e vorba de moarte şi învieri
ci de lungi coborâri în Infern unde fierbe
ceva neajuns încă în punctul rupturii
dar aceasta ar fi tocmai moartea ce detestăm
aşa că ne mulţumim cu un clocot
care se aude doar ca un tunet îndepărtat,
se întâmplă totuşi ceva în Univers
o căutare de sine însuşi
a unui sens pentru a reîncepe din nou
cu noi la remorcă, resturi de stofă
ce se aruncă
sau câte unul cade singur.
[„Monologo”, în Altri versi]
[S-O LUĂM PE STRADA CE COBOARĂ]
S-o luăm pe strada ce coboară
prin tufele de mărăcini;
ne va conduse zborul unui fluture
către orizonturi rupte de fluvii.
Să zăvorâm înapoi ca pe-o poartă
aceste ore de ezitări şi noduri în gât.
Nostalgiile nespuse ce mai contează?
Chiar şi aerul dimprejur zboară cu noi!
Şi iată că la o cotitură ne-apare
dintr-o dată linia argintie de mare;
Încă-şi aruncă ancora vieţile noastre nerăbdătoare.
Înţeleg bufnitura – Adio, cărare! Şi acum
Mă simt tot înflorit, nu ştiu dacă de pânze sau de aripi...
[„Sciendiamo la via che divalla”, în Poesie disperse]
UN POET
Puţină viaţă îmi rămâne, dar sper că voi afla calea
să-i dedic viitorului tiran
sărmanele mele strofe. Nu-mi va porunci să-mi tai venele
precum Nero lui Lucan. Va vrea o laudă spontană
ţâşnită dintr-o inimă recunoscătoare
şi o va avea din abundenţă. Voi putea de asemeni
să las urme durabile. În poezie
ceea ce contează nu e conţinutul
ci Forma.
[„Un poeta”, în Quaderno di quattro anni]
ZIUA MORŢILOR
Gina a aprins o lumânare pentru morţii ei.
A aprins-o în bucătărie, morţii sunt mulţi şi sunt departe.
Trebuie să se întoarcă la timpul când era fetiţă
şi cafeaua ei cu lapte era un pumn de castane uscate.
Trebuie să recreeze un tată scund şi bătrân
şi marşurile ei forţate pentru a-i găsi un pic de vin dulce.
Vin el nu putea bea nici dulce nici sec
pentru că lipseau banii şi trebuiau hrăniţi
purceluşii pe care ea îi ducea la păscut.
Între morţi poate fi pusă şi învăţătoarea care lovea
cu varga degetele îngheţate ale fetiţei. Morţi
sunt şi câţiva vii, semiviii apropiaţi
de tăcere. E o gloată care nu contează
pentru că nu a dus la păscut purceluşii.
[„Il giorno dei morti”, în Quaderno di quattro anni]
LĂMÎII
Ascultă-mă poeţii laureaţi
se mişcă numai printre plante
cu nume puţin folosite: lemn-câinesc sau acantă.
Eu, din parte-mi, iubesc străzile ce dau în ierboase
şanţuri unde în bălţi pe jumătate secate ştrengarii pândesc
câte-un ţipar jigărit:
potecile ce şerpuiesc pe buza şanţului,
coboară printre tufişuri de trestie
şi dau în grădini de legume, printre lămâi.
Cu-atât mai bine dacă zarva păsărilor
se stinge înghiţită de azur:
mai clar se ascultă susurul
ramurilor prietene în aerul aproape nemişcat,
senzaţia acestei miresme
ce nu ştie să se desprindă de pe pământ
şi plouă în inimă o blândeţe tulbure.
Aici atâtor pătimaşe distracţii
ca prin farmec le tace tumultul,
aici ne-avem şi noi, săracii, partea noastră de bogăţie
şi aceasta este aroma lămâilor.
Vezi, în această linişte în care lucrurile
se lasă-n voie şi par gata-gata
să-şi trădeze secretul lor ultim,
uneori parc-aştepţi
să descoperi vreo greşeală a Naturii,
punctul mort al lumii, inelul ce nu rezistă,
firul de descurcat ce ne-ar duce în sfârşit
în miezul unui adevăr.
Privirea scormoneşte împrejur,
mintea cercetează, potriveşte, desface
în parfumul ce se revarsă
când ziua mai mult lâncezeşte.
Sunt linişti în care vezi
în orice umbră umană ce se îndepărtează
câte o Divinitate tulburată.
Dar iluzia piere şi timpul ne poartă din nou
în oraşele zgomotoase unde azurul se arată
doar în fâşii, sus, între cornişe.
Ploaia oboseşte pământul, apoi; se-ndeasă
plictisul iernii peste case,
lumina se face avară – avar şi sufletul.
Când într-o zi printr-o poartă întredeschisă
între pomii dintr-o curte
ni se arată galbenul lămâilor;
gerul inimii se topeşte
şi în piept răpăie cu
cântecele lor
trâmbiţele de aur ale soarelui.
[„I limoni”, în Ossi di sepia]
[DE CE ÎNTÂRZII?...]
De ce întârzii? în pin veveriţa
bate cu flacăra cozii în scoarţă.
Cornul lunii-şi coboară vârful
în soare pălind. Iată, e ziuă.
La o adiere fumul leneş tresare,
se apără-n punctul ce te închide.
Nimic nu sfârşeşte, sau totul, dacă tu ca un fulger
laşi norul.
[„Perche tardi?, în Occasioni]
CASA VAMEŞILOR
Tu nu-ţi aminteşti casa vameşilor
pe-un dâmb înălţat ieşind pieptiş din mare:
pustie te aşteaptă din seara
când roiul tău de gânduri pe-acolo avea intrare
şi-acolo se opri neliniştit.
Libeccio bântuie de ani pereţii vechi
şi râsul tău nu mai răsună vesel:
busola se repede nebună, la-ntâmplare,
iar numărul la zaruri nu se-ntoarce.
Tu nu-ţi mai aminteşti; alt timp răstoarce
memoria ta; un fir în depănare.
Îl ţin de-un capăt încă; dar se pierde
casa şi-n vârf de acoperiş morişca
neagră de fum, rotind fără cruţare.
Mai ţin un capăt; tu rămâi stingheră
Aici nici nu respiri, în bezna mare.
Oh, zări în fugă, unde se aprinde
lumina rară-a-unui petrolier!
Pe-aici e calea? (Tălăziund se-ndreaptă
valul din nou spre stânca ce se surpă...)
Tu nu-ţi aminteşti casa din această
seară a mea. Eu nu ştiu cine pleacă, cine-aşteaptă.
[„La casa dei doganieri”, în Occasioni]
IN seara asta, La Paris, Nicoleta Esinencu
LE PRINTEMPS DE PARIS
Festival européen de théâtre - 7e édition
***
> Ce soir mardi 10 mai - 20h30 :
FUCK YOU, Eu.ro.Pa !
De Nicoleta Esinencu
Traduit du roumain par Mirella Patureau
Mise en scène Veronika Boutinova
Avec Charlotte Talpaert et Charlotte Mucklisch
Production Cie Les Chiennes Savantes (Calais)
Festival européen de théâtre - 7e édition
***
> Ce soir mardi 10 mai - 20h30 :
FUCK YOU, Eu.ro.Pa !
De Nicoleta Esinencu
Traduit du roumain par Mirella Patureau
Mise en scène Veronika Boutinova
Avec Charlotte Talpaert et Charlotte Mucklisch
Production Cie Les Chiennes Savantes (Calais)
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI LA FESTIVALUL ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA CHIŞINĂU
PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:
Emil Brumaru
(n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru
(n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu
(născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu
este regizor, actor, realizator TV, dramaturg. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu
este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo
(n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan
(n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega
(n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa
(n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu
(n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi
(n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu
(n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu
(n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
Emil Brumaru
(n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.
Val Butnaru
(n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).
Constantin Cheianu
(născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.
Mihai Fusu
este regizor, actor, realizator TV, dramaturg. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d'Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.
Bogdan Georgescu
este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.
Radu Pavel Gheo
(n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.
Ion Mureşan
(n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.
Alina Nelega
(n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L'Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Nicolae Popa
(n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Arcadie Suceveanu
(n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.
Maria Şleahtiţchi
(n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).
Cristian Teodorescu
(n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.
Ion Vianu
(n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
*** Da…a fost copil si Lenin… Da…a fost si el scolar… Si-n ghiozdanul lui pe vremuri A purtat abecedar! A rostit cuvintul mama Si ...
-
O viaţă de om cât vremea de mare… Bogdan ISTRU Un ceai şi o coajă de pâine Ruga să-i aducă, grăbit. La masă-ntre cărţi adân...
