Italianu'

Azi mergeam pe drum la cor pe o hudiţă din fundul Chişinăului şi văd un bărbat cărunt care se holbează prin părţi şi nu ştie unde s-o apuce. Mă vede şi vine spre mine: "Unde strada Pukin?". Da, mă, aşa a întrebat :D Zic, "nene, do you speak english?" Nenea ştia english abia abia, destul ca să nu se piardă în ţară străină. Şi nenea era italian dintr-un oraş N denumirea căruia n-am mai memorizat-o. Şi nenea voia să-şi cumpere cartelă Moldcell de 50 de lei anume de pe strada Puşkin. Tot încercam să-mi amintesc cum e în engleză "chioşc" şi aşa şi i-am spus: "Go to the chioşc". O minune, cuvântul chioşc există în italiană, pentru că nenea a exclamat extrem de bucuros cuvântul dat. Am vrut să-l las să-şi găsească singur chioşcul, dar când i-am văzut faţa aia speriată, i-am zis "Come with me". Nenea îmi spune pe drum că-l cheamă Cesare, că are prieteni moldoveni în Italia (logic, nu?) şi că a venit în ospeţie în Moldova la un festival. Zic mă nene, ce festival, muzică ceva? El "Si si, musica and drinking" şi-şi dă peste gâtlej o sfârlă aşa cum fac alcoolicii noştri moldoveni! Îmi spune că ştiu engleza tare, taare, bine şi mă întreabă dacă am fost în Italia. O da, am fost în Veneţia şi Padova, zic. El "Oooo, Venezia! Turist?" Zic da, cu coru'. El nu ştie ce-i aia "choir" şi eu zic "multe multe fete care cântă toate odată" şi el iar exclamă şi gesticulează. L-am lăsat în faţa chioşcului până şi-a luat cartela lui de 50 de lei. Mi-a luat mâna şi a început s-o scuture tare şi să zică "Come to Italy, Felicia! You are so beautiful, so kind, Moldova have beautiful women!".
Salut, Cesare!