marți, 24 aprilie 2012
ION HAREA &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& scuuuuump..scuuump!^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^
E cam 1:30 noaptea,presupun deja ca incepe ce-a de-a 30-a ora fara somn.Nu pot dormi noaptea pentru ca o savurez prea mult,imi place sa simt mirosul somnului de pe bulevard,sa aud visele celor ce dorm uscati de puteri...sunt slabi,n-au putere sa pipaie caldura usuoara a noptii.Indata ce perdeaua a cazut peste oras luna mi-a sarit pe geam,era plina,frumoasa ca in rarile nopti de vara si-mi aminteste de noptile lungi petrecute intr-o coliba de stuf cu bunicul care-mi arata constelatiile si tinea sa le repet.Nu era palavragiu,de altfel ii cam seaman 90 la suta imi tot spune mama."Sa facem un iaz uite 'colo in valea asta s-avem unde pescui seara,humh?ce zici?" sau sa plantam o vie "s-aratam lumii ca suntem oameni gospodari" imi spunea mereu si isi tragea zambetul din adancul stomacului de-mi parea ca-i rupta fericirea lui din basme.Era multumit ca imi placeau noptile moderate de chirieci si-si mai amintea istorii din tinerete cand broscoii il insoteau in drumul sau spre aleasa inimii sale.Desigur,nu-mi dadeam seama de ramplasarile detaliilor care le facea in povestiri,dar cel mai placut era ca eu credeam in ele si le ascultam cu urechile deschise pana nu-mi ajungea racoarea unei nopti de vara pana in madularele spinarii."chioooor....șșșșșcatodat tatapeșiubote, șșșșșcatodat tatapeșiubote....scuuuuump ,scuuump" imi inghesuiam oxigenul pe nari si cu buzele subtiate intindeam un zambet multumit de parca broscoii targuiau in fata mea.Si-mi inchipuiam vai necotropite de mine,cu un drum cusut prin mlastina verdetilor acestor voi ,un cer plin de stele deasupra si o multumire pura ce se odihnea pe umeri ca niste fluturi pudici.
Se zice ca nu e corect sa spui ca tii dor de cineva care e trecut in nefiinta,dar ar fi si gresit sa mint ca aceste nopti senine nu mi-ar aminti de bunicu'.Probabil aceste friguri noapte de noapte ce intirzii sa adorm imi sunt atuate din acea copilarie cu povestile sale.Au ramas acolo!Nu mai pot respira in casa,ma-mbrac fara sunet,am grija sa incui usa dupa mine si ies din scara.O plimbare mi-ar face foame de somn,dar nu dupa prea multi metri aruncati pana la coltul casei simt o moleseala perfida.Mda!aici mi-e plimbarea.o zice lumea ca-s un lunatic,ce sa caute unu' normal la 2 jumate in statia de autobuz!?Dupa cum se vede,nu prea am ce riposta,imi scot otrava si o inhalez adanc pe gat pana imi sparge plamanii si-i lasa reci si amortiti."Ce dracu fac eu aici!?"Nu ma lasa inima sa savurez un verde-n toiul noptii,ma-nteapa...ei lasa ca m'o lasa ea..m'o lasa...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trandafirii
Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan
-
*** Da…a fost copil si Lenin… Da…a fost si el scolar… Si-n ghiozdanul lui pe vremuri A purtat abecedar! A rostit cuvintul mama Si ...
-
O viaţă de om cât vremea de mare… Bogdan ISTRU Un ceai şi o coajă de pâine Ruga să-i aducă, grăbit. La masă-ntre cărţi adân...
Imi place textul tau Ioane. Are ceva deosebit. Elena
RăspundețiȘtergeremultumesc
RăspundețiȘtergere