duminică, 15 iulie 2012

 

Moni Stanila 

(tradusa de Pere Bessó in catalana)

 
aşa cum iubeşti tu nu ştie nimeni să iubească
privirile tale coboară cristic peste pantofii celor din jur
şi asta doar la tine am văzut
mîinile ţi se aşează în poală uşor ca doi fluturi imenşi
pregătiţi să moară
cînd îţi răsfiri barba cu degetele mă aştept
să crească încontinuu şi să
te învăluie
cum iubeşti tu
nu ştie nimeni
toate
femeile goale în foldere ascunse
îmi electrizează venele
cum iubesti tu
cum eu îmi fac bagajele
cum tu te gîndeşti la sinucidere
 
així com tu estimes ningú no sap estimar  
les teues mirades baixen crístiques a les sabates
dels del voltant
i això només ho he vist de tu
les mans se’t posen en la falda suau
com dues papallones immenses
prestes a morir
quan et separes la barba amb els dits espere
créixer continuament
i envoltar-te
com tu estimes
no sap ningú
totes
les dones nues en carpetes amagades
m’electritzen les venes
com tu estimes
com jo em faig les maletes
com tu penses en el suïcidi

así como tu quieres nadie sabe querer
tus miradas bajan crísticas a los zapatos de los de alrededor
y eso sólo lo he visto de ti
las manos descansan en la falda suave como dos mariposas inmensas
listas para morir
cuando te separas la barba con los dedos espero
crecer de continuo
y envolverte
como tú quieres
no sabe nadie
todas
las mujeres desnudas en carpetas ocultas
me electrizan las venas
como tú quieres
como yo preparo el equipaje
como tú piensas en el suicidio

text preluat de pe blogul lui Andrei Langa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu