Noua dramaturgie basarabeană
Acasă e nisip Italian
Zinovia
BIVOL
Acest text a fost scris în cadrul Atelierului de Dramaturgie Contemporană,
care are loc în fiecare joi în incinta Bibliotecaii Ştefan cel Mare din Chişinău
Vreau să aprind lumina, dar pe mare nu este
curent electric.
Corabia asta veche cred că nu a găzduit pe nimeni vreodată, este bună doar să faci
focul din ea, doar că nu-mi este frig, am să fac la iarnă. Sincer, stau aici de
o dimineaţă întregă şi simt cum se
depune nisip în mine fără nici o pauză.
Este nisip italian…
Cu siguranţă vă întrebaţi de ce sunt în Moldova, dar
se adună nisip italian ?
Mama s-a întors acasă după 15 ani şi caută cu insistenţă
o mare în Moldova.
I-a zis tata ”fiica ta e mare”, dar ea „nu”- o vrea
plină cu apă, „dar un soare personal nu vrei ?” am întrebat-o.
Are atîtea idei
că nici în capul ei nu supravieţuiesc toate odată. Foarte simplu, pentru
fiecare fereastră are cîte un detersiv, pentru fiecare degeţel cîte o cremă
specială, parfumuri, cosmetică, păi şi eu mă iubesc, dar posibil că mai puţin.
Tata îmi povestea că era o femeie simplă, fără capricii, ce mînca unul mînca şi
celălalt. Uneori se întîmpla să nu mănînce niciunul,cred şi azi, cum se schimbă
drumurile aşa ţi se schimbă şi viaţa, indiferent de mijloacele ce ţi le propui.
Mama vrea să mă căsătoresc la 30 de ani , zice că aşa sunt europenii. „Caută
fato bine să nu faci ca mine”. Omul cu cît
e mai fericit cu atît mai mult nu-i ajunge fericire. Pot merge la disko în
orice zi, important e să vin acasă cu cine i-ar conveni , dar asta cel mai puţin
mă deranjează. Mamele voastre au plecat vreodată peste hotare ? Da? Dar cu
siguranţă că s-au întors sănătoase. De o săptămînă tot ţine morţiş ca să ridice în spatele casei un bar cu terasă,
deoarece este mai spre drum. În imaginaţia sa barul este deja şi construit,
zice că-l vrea exact ca cel de pe strada Maris del Sava, unde în fiecare dumincă
amicul ei o scotea la plimbare. Îmi pomeneşte zi de zi de cafeaua Machiato,
coctailuri, pizza Capriciosa, chiar că a devenit o capricioasă , posibil s-a
molipsit de la pizza.
Crede că satul
nostru nu are destule şi apoi vrea totul în stil european, de parcă nea Ion va
veni cu sapa să stea în lux . Mama are acum 55 de ani, este mai mare decît tata
cu 5 ani, dar arătau foarte bine împreună din ce mai spun pozele. Ca de cînd a
venit acasa nu i-am mai prins alături, decît uneori la masă şi atunci cînd se servea
ceaiul de dimineata.
Am 20 de ani, 15 ani am trăit fără mamă. Spune că pînă acum nu a avut timp de
mine , dar de azi înainte va avea toată grija. Sărmana, s-a trezit în ea
sentimentul matern, o compătimesc. S-a întors pentru totdeauna şi deja mă
plictiseşte. Mama şi tata s-au certat acum o săptămînă din cauza mea nu ştiau
cine m-a crescut şi care a investit mai mult în mine. E drept, banii ei treceau prin buzunarele noastre, dar
nu aveau o altă cale spre interiorul meu. Cînd eram mică s-a străduit să învăţ
de toate cîte puţin, doar că a scăpat ce era mai important - pîinea cu magiun
de dimineaţa care ar fi trebuit să o pregătească ea . Credeţi că a investit mai mult ? Eu totuşi cred că tata
, dar nu mai contează oricum a murit. Cum ?
Simplu! S-a conectat la curent electric, posibil de
aceea, aici nu avem lumină. Cînd m-am întors acasă de la ore era o zi de
vineri, iar tata stătea cu degetele în priză. Credcă mă aştepta pe mine…a dorit
să-mi lumineze drumul.
Dar văd mai mult întuneric…
Acum mama se ocupă de mine, sunt specialitatea ei de
bază.Dar si-a mai luat ore prin cumul, croşetează, spală vesela, cochetează.
Şi dacă tot tata nu i-a găsit o mare în Moldova, si-a
găsit un marinar pe Facebook, stau la plajă în fiecare seară. Mi-a luat şi mie
un costum de baie,desigur ca e puţin mai urît ca al ei, dar să-l poarte sănătoasă!
Iată şi corabia…Am să-i dau foc mai tîrziu, acum e încă
ziua şi mă mai gîndesc la ceea ce sa va
mai spun. Au rămas 2 ore pînă apune soarele, exact atîta timp cît din
corabia asta nu mai rămîne nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu