Un critic despre un alt critic

Aliona Grati despre „Cuvântul Celuilalt”

Nina Corcinschi

Scriitorii, dar şi critica literară de la noi se cam eschivează de la tranzitările spre zonele „sibilinice” ale teoriilor literare. Mai cu seamă critica de întâmpinare, care se lasă de cele mai multe ori în voia improvizaţiei libere, a subiectivismului scutit de ajustarea interpretării la criteriile metodologice. Cartea Alionei Grati Cuvântul celuilalt. Dialogismul romanului românesc (Chişinău, AŞM, Profesional Service, 2011) este prima investigaţie asupra romanului românesc, inclusiv al celui din Basarabia,  cu instrumentele unei grile extrem de eficiente în cercetările ultimilor ani ale occidentalilor, la baza căreia a stat dialogismul bahtinian. Premiza unei asemenea cercetări este anunţată de particularitatea noii lumi postmoderne de a fi una interculturală, complexă, dialogică, interactivă, o lume, în care comunicarea cu Altul constituie raţiunea eului de a exista în societate. Comunicarea artistică este una din posibilităţile omului postmodern de a se conecta creator la istorie şi la lume şi de a-şi (re)defini şi împlini construcţia identitară interioară. Iată de ce romanul contemporan tinde să prezinte pe viu realitatea ca o reţea de interacţiuni subiective, polifonice, mustind de sensuri şi semnificaţii, niciodată epuizate ori explicitate până la capăt. Structura dialogică a romanului a fost identificată de savantul rus Mihail Bahtin, potrivit căruia romanul este o arenă de manifestare a diferitor voci, care prin dialog îşi exprimă şi îşi comunică reciproc viziunea asupra lumii, poziţia axiologică, astfel nuanţând şi îmbogăţind sensurile umanismului.

Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigaţii implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria şi istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline şi sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) şi, în ultimă instanţă, aplicaţia creatoare pe textul concret.

În partea a doua a studiului, autoarea probează instrumentele poeticii dialogice pe o seamă de romane româneşti, inclusiv din literatura basarabeană, semnate de Paul Goma, Aureliu Busuioc, Vladimir Beşleagă, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun. Abordarea din perspectivă dialogică deschide noi orizonturi de înţelegere şi lansează noi piste de interpretare a acestor scrieri. Autoarea se mişcă lejer printre diverse teorii şi sisteme de gândire filosofică, polemizând cu acestea, făcând asocieri subtile şi interesante, care deschid perspective înnoitoare de lectură. A da dovadă de  personalitate pe un teren al celor mai noi teorii literare şi a celor mai  dificile discipline cere o dexteritate pe care doar erudiţia matură, îmbinată cu simţul textului, cu „înţelegerea dialogică” a acestuia o conferă.  Aliona Grati are toate datele unui teoretician şi critic format, iar studiile sale despre dialogistică „confirmă un nume în naratologia românească” (Alexandru Burlacu). Premiul special conferit anul acesta în cadrul colocviului Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată  din România, condus de profesorii notorii Mircea Martin şi Paul Cornea este o confirmare  a celor spuse, cartea meritând toată atenţia celor interesaţi de studiul modern al literaturii.