Anatol Moraru
Punerea în operă a vocaţiei
Se
spune că poeţi mari devin doar cei cărora Dumnezeu le pune palma pe creştet, binecuvîntîndu-i la
“corectarea” micilor greşeli de construcţie a lumii pe care El le-a comis
presat de urgenţa proiectului.
Dumitru Crudu încearcă de cîţiva
ani buni să materializeze o idee de sorginte americană, conform căreia oricine are măcar
un strop de har poate fi instruit să scrie poeme, proze şi piese de calitate.
Pentru a realiza acest deziderat, “adevăratul Dumitru” a iniţiat Atelierul de
scriere “Vlad Ioviţă”, care îşi desfăşoară şedinţele săptămînal la Chişinău, dar şi Şcoala
de Creative Writing de la
Orheiul Vechi.
În acest an, la
această şcoală de vară au participat pentru prima dată şi studenţii bălţeni
Virgil Butnaru, Marina Tichie, Valentin Balan şi Angela Bîcu, membri ai
Cenaclului “Kontur” de la
Facultatea de Litere pe care am onoarea să-l dirijez. Au fost
cinci zile de iulie frumoase de tot. Peisajul irepetabil, “ne-am dat la fund de
mare… sarmatică”, profesorii, scriitori de mare altitudine: Simona Popescu,
Dumitru Crudu, Radu Vancu, Moni Stănilă, Alexandru Vakulovscki, convingerea
fermă a competitorilor că… “We can!” au făcut ca emulaţia artistică să
concureze la modul serios debitul Răutului din preajmă, cu diferenţa că apele
textelor viitorilor maeştri erau incomparabil mai limpezi, dacă nu chiar
cristaline.
Talentele
veritabile, se ştie, sînt flori rare care pot creşte din mucegai sau învingînd asfaltul, “grosul
trupei”, însă, trebuie cultivat întru binele şi viitorul unei literaturi. Ar
trebui să-i fim recunoscători în acest sens lui Dumitru Crudu, pentru că nu se
gîndeşte doar la propria-i glorie literară
Textele adunate
de Dumitru Crudu în această antologie, roadă bogată a celor cinci zile de creative
writing, anunţă o promoţie mult
promiţătoare şi asta e, poate, una din puţinele veşti bune din ultima vreme,
or, dacă va merge poezia, va merge şi economia, care nu se face cu fruntea
încreţită şi sufletul crispat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu