o scrisoare de prea departe

traducere de dan sociu

de Charles Bukowski 

mi-a scris dintr-o cămăruţă
de pe malul Senei.
mi-a spus că ia lecţii de
dans.
că se trezeşte la 5
şi dactilografiază poeme
sau pictează
şi când simte că-i vine să
plângă
are o bancă preferată pentru
asta
pe malul râului.

cartea ei de "Cântece"
o să apară la
toamnă.

nu ştiam ce să-i răspund
dar i-am spus să aibă grijă
la dinţii stricaţi şi
la amanţii francezi.

i-am pus fotografia lângă radio
sprijinită de difuzor
şi se mişca
de parc-ar fi fost vie.

am tot stat şi-am privit-o
cât mi-am fumat
ultimele 5 ţigări.

apoi m-am
băgat în pat.