Iulia Blaga


"Dupa dealuri", dublu premiat la Cannes. Declaratii in exclusivitate ale regizorului si actritelor cistigatoare

Iulia Blaga, Suplimentul de Cultura

Cristian Mungiu a castigat premiul pentru cel mai bun scenariu, duminica, la Festivalul de Film de la Cannes, pentru filmul "Dupa dealuri", catalogat de presa de specialitate si ca un favorit la un al doilea Palme d'Or pentru autorul sau. Cosmina Stratan si Cristina Flutur, actritele in rolurile principale din filmul "Dupa dealuri" de Cristian Mungiu, au obtinut premiul pentru interpretare feminina la Festivalul de la Cannes, duminica.

Cristian Mungiu a declarat, duminica, la gala de premiere de la Cannes, ca in spatele povestii din "Dupa dealuri" exista "oameni care au suferit cu adevarat", amintind ca filmul este bazat pe fapte reale.

Emotionate, cele doua actrite au urcat pe scena de la Palais des Festivals de la Cannes pentru a-si primi premiul pentru prestatia din filmul regizat de Cristian Mungiu.

"Cristian Mungiu are o maniera magistrala de a-si ghida actorii", a spus Cristina Flutur, multumindu-i regizorului, alaturi de Cosmina Stratan.

Premiantii, in exclusivitate pentru Suplimentul de Cultura

Cristian Mungiu: "Filmul va fi foarte greu de distribuit in Romania"

Ma bucura sa vorbesc cu oameni de pe alte continente care par sa inteleaga esenta filmului, desi am senzatia uneori la Cannes ca oamenii scriu inainte sa se fi terminat genericul. Sint filme, cum e acesta, la care ai nevoie sa te gindesti un pic, sa vezi daca ai inteles exact despre ce era vorba sau daca lucrul la care te-ai gindit prima oara era cel mai important. Intr-una din serile petrecute la Cannes, in patru ore cind n-am avut nimic obligatoriu de facut si am zacut pe o terasa, am constatat pe pielea noastra care e efectul filmului asupra oamenilor si care e cel mai dragut raspuns: felul in care oamenii vin si te saluta pe strada. Ieri, cineva s-a asezat in genunchi in fata noastra, un om caruia ii placuse filmul. Mi se intimplat si la 432. Acesta e cel mai frumos raspuns pe care il poti avea. Am mai avut reactii si de la oameni care m-au oprit pe strada ca sa-mi spuna parerea lor pentru ca nu vor veni niciodata sa-mi ia un interviu. Am primit un comentariu de la Michel Ciment (n.red. – unul dintre cei mai cunoscuti critici francezi) stind la o terasa si intilnindu-ne intimplator. Am primit un sms de la Edna Fainaru cum ca ei si lui Dan Fainaru le-a placut filmul foarte mult (n.red. – Edna si Dan Fainaru, critici israelieni). Am mai primit un sms de la fostul ambasador al Frantei la Bucuresti, Henri Paul, care e foarte cineast si care mi-a transmis incurajari.

Filmul meu vorbeste mai degraba despre dezorientarea pe care o ai cind esti liber sa alegi, dar nu ti s-au dat si informatiile de care ai nevoie ca sa alegi. Asta m-a preocupat. N-am vrut sa am orfelini si, in general, ma tin deoparte de astfel de subiecte un pic uzate despre Romania. Dar, cum lucrurile acestea veneau din povestea reala, a trebuit sa incerc sa reduc partea senzationala cit de mult s-a putut. Senzationalismul povestii m-a si tinut deoparte de aceasta poveste timp de mai multi ani.

Ma deranjeaza cind cineva are o parere despre film fara sa-l fi vazut. Mai departe, fiecare e liber sa aiba ce parere vrea. Ma mai deranjeaza si cind oamenii incearca sa aiba o parere vazind ce doreau ei sa vada si nu ce am vrut eu sa fac. Dar nu am ce face, filmul are deja viata lui.

Ideea pe care o am cu acest film e sa nu-l arat pina la premiera din toamna. Asa cred eu ca e mai bine pentru acest gen de subiect. Pina la urma, cred ca am facut bine ca nu am popularizat perioada de filmare si nu am vrut sa pun in cuvinte acest film. Imi convine foarte tare si asa cred ca e corect fata de subiectul filmului – ca imaginea lui sa fie creata de cei care vorbesc despre film si nu de mine, pentru ca e un film foarte greu de distribuit. Intre TIFF si momentul cind eu as putea distribui filmul sint luni si luni de zile. Filmul va fi foarte greu de distribuit in Romania pentru ca nu mai sint sali uni-ecran. Va trebui sa-l duc la mall, iar celor de la mall nu le va pasa ca am fost selectionat si premiat la Cannes, si ca filmul s-a vindut in nu stiu cite tari. Ei au o afacere bazata pe eficienta si nu au nici o obligatie sa arate acest film. La rindul lui, statul roman nu s-a preocupat nici el de sali si n-a crezut ca acest lucru e o prioritate pentru el, asa ca va fi foarte dificil sa aduni o presiune si o curiozitate cum avem noi acum ca sa prezinti filmul.

Cristina Flutur: "Asta e foarte important – increderea ca te poti arunca"

Nu cred ca te face regizorul sa joci. Cred ca regizorul creeaza cadrul in care tu sa inaintezi pe linia personajului. El nu poate scoate din tine ceva ca si cind ar apasa pe un buton. Nu cred ca e asa. Cred ca un regizor iti creeza un spatiu, iti arata o directie, iti da o incredere si tu te arunci, stiind ca el e acolo. Fara frica. ?i, la o adica, daca e sa cazi, stii ca el o sa fie acolo sa te prinda. Cred ca asta e foarte important, increderea ca te poti arunca. Iar Cristian era acolo tot timpul. ?i te trezeai ca ai in tine niste forte pe care nu stiai ca le ai.

Cosmina Stratan: "Marele curaj e sa lasi jos scutul"

Partea cea mai frumoasa in profesia asta e ca reusesti sa traiesti mai multe situatii de care intr-o viata obisnuita poate ca nu apuci sa treci. Sintem norocosi ca putem face asta, si cred ca o putem face daca avem curajul sa ne asumam corect biografia personajului si sa ne punem in situatie. Nu ai cum sa nu accesezi partea aceea din tine care poate pina la momentul respectiv nu iti folosea la nimic. Cred ca omul e dotat cu un sentiment de autoaparare din toate directiile, doar ca nu are nevoie de el, din fericire, tot timpul. Marele curaj e sa lasi jos scutul.

Cititi in numarul de sambata al revistei noastre articolul complet scris de Iulia Blaga,
corespondent al "Suplimentului de cultura" la Cannes
"