sâmbătă, 5 mai 2012

NOUTATI DE LA INSTITUTUL BLECHER


Cronica ediției 55


Ediția cu numărul 55 a prilejuit întâlnirea cu tinerii scriitori Andrei Ruse și Sorin Despot. Claudiu Komartin, moderatorul întâlnirii, a afirmat, încă de la bun început, că cei doi autori nu au citit niciodată împreună într-un cenaclu și că este mulțumit că le-a putut facilita această ocazie. A urmat lectura de poezie a lui Sorin Despot, urmată de lectura lui Andrei Ruse, care a cuprins două părți: o proză scurtă și un fragment din romanul la care lucrează în prezent și care se numește În mintea goală. Au urmat comentariile.
Despre poezia lui Despot, Komartin crede că se desprinde de cea a anilor ’90, în contextul abordării poemului cotidian. Pe de altă parte, Sorin Despot vede scrisul ca pe o interacțiune directă cu mediul, în timp ce moderatorul vede căutările în textul poetului.
Trecând la proza lui Andrei Ruse, Claudiu Komartin este interesat de natura iluziei și a realității.
Andrei Ruse: Pot spune ce nu e literatură. Ce-i rămâne literaturii pentru a se bate cu filmele și cu noile media?
Claudiu Komartin: În scris trebuie să fii mai dinamic pentru a te bate cu filmele, dar și cu noile media.
În acest sens, moderatorul evocă textele lui Mitoș Miclăușanu, construite pe acest palier. Claudiu Komartin o invită pe scriitoarea Nora Iuga pentru a demara discuțiile din public.
Claudiu Komartin: Cereai mai mult experiment...
Nora Iuga: Voiam să vă spun ce am simțit. Visul meu de-o viață a fost să văd proză în poezie și poezie în proză. Am observat în poeziile lui Despot, foarte pronunțat, că le-a ajuns cuțitul la os poeților și că ei au început să demaște apăsarea pe care le-o produce politicul și socialul, dar nu într-un mod patetic. Nu mi-a plăcut în poemele lui Despot că nu am avut niciun fel de vibrație emoțională. Poate că în poezia contemporană nici nu e nevoie de vibrație emoțională. Nu am mai găsit misterul în poezia lui Despot și nici ironia. La prima povestire a lui Andrei Ruse, am izbucnit ca nebuna în apaluze pentru că mi s-a părut genial. Textul lui nu avea niciun cusur. Această Mărioară devine ținta supremă și e de un dramatism extraordinar. La început aveam impresia că citește Despot în continuare, în primele texte ale lui Andrei Ruse. Al doilea text mi-a plăcut mai puțin. Prea multă speculație, prea mult teoretic. De acolo s-ar mai putea elimina niște lucruri. E puțin repetitiv.
Claudiu Komartin: Pentru un prim capitol, stabilești prea multe mize și apoi le repeți. Într-o pagină repeți de șapte ori ce e realitatea.
Andrei Ruse: Mi-a fost greu să citesc dintr-un roman. După acest capitol, urmează doar acțiune.
Adrian Diniș crede că Andrei Ruse a rămas poet și că raționalizează foarte mult. Tot Diniș consideră că miza romanului este una destul de riscantă. Komartin e de părere că în capitolul citit se regăsesc lucruri deja făcute în literatură și, speră că Ruse va găsi nebunia care să-l scoată din această situație. Prozatorul dezvăluie că personajul său e un criminal în serie care omoară critici literari.
Despre Sorin Despot, Diniș crede că nu a evadat foarte mult din poezia lui și că aceasta duce într-o zonă a jazzului, defalcată pe mai multe direcții. Claudiu Komartin vorbește despre ideea lui Sorin Despot de a-și performa textele, capitol la care, consideră moderatorul, poezia românească este încă deficitară.
Claudiu Komartin: Sorin face improvizație pe teme. Sroin e pe limbaj. Am văzut asta la poeți nemți, austrieci. Vorbim de deconstrucția unui limbaj de care suntem cu toții asaltați. Miza este de a intra în acest limbaj și a-l deforma.
Andrei Ruse: Sorin a trecut prin trei etape. Prima etapă, brut. A doua etapă a fost volumul,care e mai mult limbaj, doar exercițiu. Acum Sorin a venit pe limbaj cu mize și sentimente.
Claudiu Komartin crede că Despot are tendința de a da definiții, de a alegoriza folosind tehnica acumulării. Moderatorul îl invită pe scriitorul Constantin Abăluță să ia cuvântul.
Constantin Abăluță: Despot este ironic, caustic. Niciun text nu m-a satisfăcut în întregime. Are și unele abstractizări, care nu sunt încă de calitate. Revelația a fost proza scurtă a domnului Ruse. Este un poem în cele din urmă. Îmi amintește de Bogza în poemul cu cizmarul.
Claudiu Komartin: Să nu folosim cuvinte așa de mari.
Constantin Abăluță: Romanul nu m-a interesat. Nu-mi place limbajul. E un behaviorism plat și pisălog.
Claudiu Komartin: Am citit noi cam mult.
În continuare, Andrei Ruse a vorbit puțin despre două curente proaspete în literaturea internațională, curente în care spune că se regăsește. Este vorba de curentele slipstream și bizarro fiction.
Revenind la poezie, Sorin Despot spune că textele prezentate nu sunt pentru un viitor volum, ci pentru a fi prezentate în forma lor orală. Acesta vede în poemele sale o punte stabilită între liric și cvasi-realitatea corporatiștilor.
Komartin completează construcția lui Despot printr-o serie de referințe din poezia românească contemporană, poezia unei societăți de tip middle-class. Sunt amintiți Adrian Urmanov, Cătălin Lazurca și Elena Vlădăreanu. Moderatorul observă pericolul demersului, în faptul că targetul poeziei s-ar putea să nu aibă de a face cu aceasta. Sorin Despot conchide prin a spune că dacă ambalajul este suficient de lucios, produsul se va vinde targetului.
A consemnat Galileo Gall.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu