In libraria Eminescu am gasit o carte de-a lui Styron, unul dintre scriitorii americani preferati de mine. Nu am putut sa nu o cumpar, cu toate ca eram constient ca dupa aia o sa raman si fara bani de troleu. Si nu costa mult, doar 53 de lei, dar in acele momente eu mai aveam la mine doar 54 de lei.
Am luat-o.
Dupa ce am iesit din magazin, ma gandeam sa merg pe jos, dar batea un vant atat de rece ca am urcat intr-un troleu. Si aici am cunoscut toata umulinta: i-am dat taxatoarei un leu si ea nu a vrut sa-l ia, si a inceput sa strige la mine ca sa auda tot troleul, dar de ce nu-mi dati doi lei, de ce, cum va permiteti, si toata lumea s-au intors spre mine.
Nu a vrut sa-mi ia leul si mi l-a returnat scarbita.
Am iesit la prima statie. Toti ma priveau dezaprobator. Doar eu zambeam fericit: fiindca fiindca il aveam in buzunar pe Styron!

Pentru o lectură din Styron sunt gata sa indur orice umilinta.

Inca un exemplar din cea mai noua carte a sa tradusa in romana mai e la Eminescu!