Dumitru Marian

De când Focşa NU a fost beat la volan şi poliţaii NU l-au prins în flagrant şi Filat A FOST obiectiv, eu nu pot să dorm. Aseară am tot discutat despre emigrare cu nevastă-mea până s-a trezit copilul pentru care, în principiu, ne şi facem griji. De ce? Pentru că e o ţară de kkt. Pentru că mă vizează direct ca şi cetăţean, dar şi culturist*, chestia cu Ministrul Culturii m-a pus pe gânduri. Nu am plecat din ţară pentru că mă gândeam că ţara trebuie ajutată să-şi revină. Am mai scris o lege blocată de Minister, am mai distribuit nişte filme, am mai făcut cel mai mare festival de film ever în Moldova… da mai departe?

Astăzi am ascultat încă o dată cum Şiman a salvat Moldova Film şi mă întreb de ce Ministerul Culturii nu poate să îşi apere interesele în faţa unora ca Şiman? De ce nu s-a schimbat nimic cât a fost Şiman plecat? De ce nu se privatizează dracului Moldova Film? Pentru că avem un Minister impotent.

Ştiţi problema cu filmele în română? Legea nouă prevede cum se vor da filmele în cinematografe şi un termen de câţiva ani de adaptare pentru cinematografe. De ce câţiva ani? Pentru că noi, cei naţionalişti românofili, ne dăm cu părerea şi cu vrutu, semnăm petiţii cu uşurinţă, dar iată dacă brusc Patria ar fi obligată să arate filme în original cu subtitre… ar falimenta în prima lună. De asta se mai caută modele şi modalităţi. Există, însă, o operaţiune simplă şi convenabilă atât lui Şelin cât şi poporului românofil: Desene animate 3D în română! Copiii care nu mai înţeleg rusa sunt deja mai mulţi, ceea ce înseamnă că Patria nu are nimic de pierdut, ba dimpotrivă. De ce nu face Patria acest pas? Pentru că au contracte favorabile cu ruşii, iar în business, mai ales când eşti mic şi neînsemnat (4 mln în comparaţie cu 150 mln populaţie!?!), orice aluzie că vrei să lucrezi cu alt partener pe acelaşi domeniu, ar însemna riscul de a pierde ceea ce ai. Îi cunoaştem pe ruşi, ştim şi atitudinea lor faţă de România, dar mai ales grija faţă de conaţionalii lor rătăciţi pe meleagurile noastre. Închipuiţi-vă reacţia rusului la rugămintea lui Şelin să-i dea voie să proiecteze filme şi în română. V-aţi închipuit? Api de asta. În acest caz, Şelin, adică Patria ar putea fi impuşi să dea filme în română, adică Statul care este Moldova zice într-o bună zi că pe teritoriul Moldovei se dau filme NUMAI în română. Şelin are o scuză credibilă, iar rusul ar putea pune botul. Logic? Eu zic că da. Ca să repet, în cazul filmelor pentru maturi, Patria ar pierde bani, dar în cazul desenelor animate… lor le convine să fie “impuşi”.

Pornind de la cele de mai sus, în august le-am prezentat celor de la Minister schema prin care se fac demersurile necesare şi se aduc desenele animate DUBLATE în română. Înainte de asta, vorbisem deja cu un distribuitor important din România, RoIMAGE, care mi-au zis că ei sunt PENTRU cu mâini şi picioare. Eu am desenat pe foaie cine şi ce trebuie să facă şi m-am prezentat în cabinetul Ministrului Culturii. Erau de faţă Dl Boris Focşa – Ministru şi Dna Aliona Strâmbeanu-Baroncea – Şef Direcţie greu de reţinut. După cinci minute de explicaţii, cu un zâmbet până la urechi, prin care ei cred că se denotă profesionalismul, Dna Strâmbeanu-Baroncea îmi aruncă o replică pe care mi-am amintit-o aseară, când mă gândeam la emigrare: “Domnu Marian, am ajuns noi să ne învăţaţi cum să lucreze Ministerul?” Aţi văzut vreun film în română? Eu – nu.

Nu o să vă povestesc cum am obţinut şi cât ne-a costat sala de la ODEON pentru animest şi care a fost atitudinea administraţiei, dar vreau să ating o altă temă legată de impotenţa Ministerului… Acest cinematograf, ODEON, este în inima oraşului şi, prin legile logicii şi a economiei de consum, ar trebui să fie cel mai vizitat cinematograf, iar statul, adică Moldova Film, societate a statului, ar putea avea profit cu carul. Tot ce trebuie să facă, este să investească nişte bani şi să-l renoveze. “De unde bani?”, se întreabă citind acest articol Dna Aliona Strâmbeanu, Dna Dina Ghimpu şi Sandu Vasilachi (sau Şiman, că ei se mai schimbă). Nu vă zic de unde, că poate vă vine, dar vreau să povestesc o istorie simplă. Vara asta, am vizitat oraşul Yerevan, iar acolo am avut o excursie la Uniunea Cineaştilor din Armenia. Eu am a-hu-it. Clădirea cu “evroremont”, biroul Preşedintelui ca la Plahotniuc, doar că n-are fotoliu galben, iar apoi am aflat că ei sunt cea mai bogată uniune. Cum? Simplu. Aveau un teren şi o clădire în centrul oraşului, pe care nu le ajungea bani s-o întreţină. La un moment dat au găsit o companie de construcţii şi i-au propus afacerea: vă dăm terenul pentru construcţia unui blog de oficii, dar vă asumaţi obligaţia să construiţi la parter o sală de cinema. Restul banilor au mers în contul uniunii. Complicat? Eu zic că nu. Ca să revenim la Moldova Film, ăştia au 6 ha de pământ! Câte cinematografe se pot renova? Multe? De ce nu se face nimic? Pentru că avem un minister impotent.

Vreţi şi despre legea cinematografiei? În martie 2010 proiectul de lege! era pe masa Ministerului. Un an întreg nu s-a întâmplat nimic. În 2011, Comisia cultură şi alte chestii din cadrul Parlamentului a preluat grupul de lucru sub aripa sa şi am reluat lucrul asupra legii. Ca să vezi, brusc, Ministerul Culturii, prin Dnele Strâmbeanu şi Ghimpu, şefe de direcţii importante, şi-au amintit că este legea lor. Ţin să menţionez că asupra legii au lucrat cineaşti independenţi şi nimeni nu a luat niciun ban pentru muncă. Ca să nu piardă dreptul asupra “legii lor”, Ministerul înaintează spre avizare proiectul vechi, necizelat şi netrecut nici măcar printrun filtru juridic (noi am scris de principiu cum trebuie să funcţioneze, iar juriştii trebuia să exprime asta în limbaj de lege), iar proiectul primeşte avize negative de la unele ministere vizate. De ce face Ministerul acest lucru? Ca să bifeze o activitate şi să le facă o padlă celor de la comisie pentru că le-au furat legea şi grupul, ba mai mult, pe cei de la Minister îi doare fix în pix dacă se dezvoltă cinematografia sau ba.

Acum despre cel mai important! De ce au sărit internauţii cu gura pe Ministru? De ce vor toţi să îşi dea demisia? De ce e MinCultu veriga slabă? Pentru că nu au făcut nimic, pentru că nimeni nu ştie ce face Ministrul Culturii, pentru că este doar o poziţie comodă, iar nouă nu ne place când cineva stă comod şi ne râde în nas. Eu unu aş fi fost gata să-i iert circul dlui Ministru, dacă ceea ce am scris mai sus nu se întâmpla sau dacă se rezolva măcar ceva, dar nu am cum. Ba mai mult, eu cunosc doar domeniul cinematografie, dar câte alte domenii nerezolvate mai sunt. Câte soluţii reale trec pe lângă ei din prostie şi incapacitate? Stimaţi Miniştri, mai devreme sau mai târziu proştilor le vine mintea la cap. Dacă continuaţi să ignoraţi bunul simţ şi fişa de post, oricând puteţi ajunge în locul Dlui Focşa.



Autorul acestui text e cineastul Dumitru Marian