duminică, 26 februarie 2012

VEACEASLAV MOCANU


sora mea miine va merge la institul oncologic unde
merge o data la trei luni, desi i-au spus ca nu are voie sa ramina insarcinata,
a ramas,
va avea doi gemeni, eu vreau sa
traiasca sora mea, ea este mai mica decit mine cu 17 ani, si ea
are patru copii, tot timpul am crezut ca e mai proasta decit mine
in copilarie o trageam de urechi, o bateam uneori, dar acum merg cu
ea pe la medici, prima data am mers la un medic dupa moartea mamei,
cred ca se intimplase cam la o luna dupa moartea mamei, eu nici pina azi nu
stiu exact cind a murit mama, stiu doar ca eram in odesa, nu stiu ce faceam
acolo, am mers sa vad un specatcol, cred ca l-am si vazut, in taxiu soferul
mi-a zis ca nu trebuie sa te atasezi de nimeni ca sa nu suferi la un moment dat,
mi-a vorbit foarte mult, foarte mult, tot drumul, de atunci nu l-am mai vazut
niciodata si eu nu inteleg cum de se poate intimpla ca pe un om sa nu-l mai vezi
niciodata desi l-am vazut doar cind ma ducea s-o vad pe mama mea
care a murit, sora mea nu m-a spus ca a murit mama, dar eu am simtit asta
si tot drumul l-am ascultat pe soferul de taxiu care trancanea ca nu
trebuie sa te atasezi de nimeni, imi zicea ca pe el il doare in cot
masina sa, de aceea nu o sa-i para rau cind o va uita pe undeva sau
cind cineva o sa i-o fure, fiindca in odesa se fura masini, si eu stiam asta,
eu insa nu am masina, deci nu are ce sa-mi fure, in masina ma gindeam
la mama mea, acasa cind am ajuns am simtit ca va ploua si va fi seceta,
acum soferul de taxiu mi-a cerut o suta de dolari, de zece ori mai mult decit
costa drumul, desi stia unde merg, eu nu stiam, dar el stia, eu nu am
mincat vitamina c, nu am fumat toata dupa/amiaza,
nu am ris, si nu am zis nimic, m/am ingrasata foarte tare,
sint oameni pe care nu o sa-i mai vedem niciodata,
sint oameni care merg cu taxiul, eu nu mai pot merge cu trenul, si nici cu autobuzul,

seara mor de frica, picioarele imi amortesc si gura imi este uscata si simt
cum incep sa tremur si nu mai am nici macar simtul umorului,
cred ca ar trebui sa-l am, insa in Reni e greu sa ai simtul umorului dupa 11 noaptea,
cine a fost in Reni stie de ce,
nu vreau sa insist prea mult asupra faptului ca avem tintari, dimineata voi merge cu sora mea la institul oncologic si
vreau ca sora mea sa traiasca si

vreau sa vad din nou odesa seara
pur si simplu seara


mamă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu