Rezultatele căutării covoare « Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'


O activitate puţin mai neobişnuită ca altele tradiţionale. S-a început cu lectura prozei, care au făcut-o însăşi autorii. Antalogatorul cărţii şi moderatorul evenimentului, scriitorul D.Crudu a făcut o succintă descriere a cărţii, menţionând că autorii ei, 16 la număr sunt tineri, chiar destul de tineri şi au practicat scrisul acestui volumaş mai cu seamă în cadrul şedinţelor atelierului de creaţie „Vlad Ioviţă” ce activează pe lângă BM „B.P.Hasdeu”. Proza scrisă este de mai multe tipuri, cu conotaţie ironică, o proză care umblă astăzi prin lume, are un limbaj de loc pretenţios, accesibil pentru toţi. Textele se depăşesc pe sine.

Performanţa acestei antologii este, că după căderea gigantului URSS nu a mai fost scrisă aşa o proză pentru tineri. Cartea a fost recenzată de scriitoril bălţean Anatol Moraru, despre care la rândul său nuvelistul şi publicistul Vitalie Ciobanu scrie, că „bălţeanul A. Moraru, cât şi alţi „bălţeni”, profesează realismul, satira, ironia şi stilul literar-flamboaiant.

Oamenii cred în „scrisul frumos”, „căutat”, încărcat de metafore razante, cu funcţie ludică şi parodică – este mai degrabă efectul izolării, o predilecţie psihanalizabilă, un sistem de apărare sofisticat în faţa agresivităţii mediului, decât o estetică asumată”. Lectura cărţii date lasă o primă impresie cam nesigură, însă aceasta este numai la început, deoarece în aceste proze ale tinerilor (elevi în licee, studenţi la facultate) se proiectează viaţa reală în care trăiesc, cu toate componentele pozitive şi negative, cu vise, dorinţe şi speranţe, alteori irealizabile. Subiectele atinse în carte se aliniază la relaţia profesor – elev, părinte – copil, elev – elev, reeşind din firea foarte complicată a elevului de astăzi. La scrierea prozei s-a recurs şi la diferite procedee ca hiperrealismul (care presupune ceva ce transcende realitatea (visul), notarea necenzurată a oricăror gânduri ce ne trec prin minte în legătură cu subiectul abordat, scrierea spontană, jocul absolut liber al imaginaţiei), minimalism, realism, naturalism. Modalitatea lecturii din carte, pe care o facem astăzi, spune D.Crudu, e una modernă, nouă, o practică europeană, unde publicul face cunoştinţă cu cartea pe viu, nu cu ochii închişi. Despre importanţa lecturii publice a vorbit şi Miroslava Metleaeva, scriitoare realistă, care face traducerea literaturii române în limba rusă. Proza cărţii poeta o compară cu „nişte glasuri noi în literatura noastră”, dar principalul se întrevede spiritul de libertate al tinerilor, ce n-au întâlnit în cale acel tabu sau cenzura literară. Acest moment le şi permite să scrie realul pe care-l văd, alteori acest real e lipsit de realitate, lunecă în lumea absurdului, dat fiind faptul că ţara noastră dispune de un substrat bogat, ce ţine de domeniul absurdului. Dumitru Crudu face parte din scriitoii contemporani şi este un reprezentant ilustru al literaturii noastre realiste. Ar fi binevenită (M.Metleaeva) chiar şi o traducere a acestei cărţi pentru a-şi găsi locul ei într-o lucrare amplă, antologică despre noua literatură basarabeană destinată pentru cititorii din alte ţări. Apariţia cărţii „Covoare moldoveneşti” a fost salutată şi de Valerian Ciobanu, care a lecturat-o „din plăcere” şi a invitat ascultătorii să nu rateze să o citească, făcând în acest mod şi o invitaţie la şedinţele cenaclului „Vlad Ioviţă”. Au fost mai multe întrebări pe parcursul discuţiilor, a fost clar şi faptul, că acest model de petrecere a activităţii i-au intrigat pe elevi, căci erau numai ochi şi urechi. La rândul lor, profesorii au salutat lectura comună ca pe o provocare, care necesită continuare.

Anastasia Moldovanu